Comentariul romanului La tiganci scris de Mircea Eliade – prima parte

Prezenta masiva in actualitatea postdecembrista a operei tui Mircea Eliade, atrage, in chipul cel mai serios, atentia asupra unui capitol al culturii nationale absolut fascinant creatia romanilor din diaspora Autorul in discutie are, in ideea de mai sus, o valoare simbolica cel putin din punct de vedere moral. Avem de-a face cu un creator pentru […]

Read More

Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – prima parte

Lumea fascinanta a basmului nu poate ramane neexplorata de cel al carui har innascut isi trage seva din filonul bogat al literaturii noastre populare, de aceea metamorfozat intr-un “pacat de povestariu”, cum se autodefineste, humulesteanul Creanga altoi este pe tipare arhaice, consacrate, mladitele viguroase ale unui talent autentic, dand la iveala, modest, dar impecabil, un […]

Read More

Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – a doua parte

Schema narativa este, desigur, complexa antrenand variate personaje intr-un conglomerat de fapte remarcabile, care fac din “Povestea lui Harap-Alb”, un scurt roman fantastic in care toate elementele au reversul lor real, traductibil” (Al. Piru). Tipice basmului sunt si motivele numeroase, superbe in noul lor vesmant al carui creator este meticulosul Creanga motivul fiului mezin care, […]

Read More

Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – a treia parte

Punctul culminant (revelarea identitatii slugii vrednice, uciderea ei, pedepsirea spanului sj redesteptarea eroului din lungul somn al mortii cu ajutorul smicelor de lemn dulce, al apei moarte sj al apei vii, cum prevazuse rata cea isteata indragostita acum de acela ce-i invinsese viclesugul), succint prezentat, involburat aproape, are valoarea unei sentinte morale: bunii si merituosii […]

Read More

Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – a patra parte

“Oastea lui Papuc Hogea Hogegaru”, ciudatii prieteni ai fiului de crai, constituie un nucleu comic exploatat din plin. Fiecare dintre ei, autocaracterizandu-se sau caracterizat fiind de altii, este un amestec de hilar sj grotesc, umanizat insa de sentimente nobile si o nedezmintita solidaritate. Gerila (alintat si “Buzila” din pricina “buzisoarelor celor iscusite, groase si dabalazate”), […]

Read More

Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a treia

Mereu in fata cu modelul dinamismului de tip francez sau german, eseistul concepe un rechizitoriu in care foarte des revin termenii: resemnare, scepticism, mediocritate, auto-denigrare, lentoare, incapacitate de asumare a vreunei vine, fatalism, inconsecventa, frivolitate. Verdictul este grav si se refera in speta, la o veche si mutilanta coordonata nationala, aceea a autointelegerii. Deficientele de […]

Read More

Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a patra

De altfel, ierarhia axiologica a secolului trecut ne este prezentata astfel: Nietzsche in frunte, urmat de Dostoievski si Kierkegaard in acest context al filozofiei si psihologiei culturii, Cioran constata cu multa amaraciune ca daca vom continua sa fim atat de “calduti”, propunand la infinit “omenia”, “bunatatea” si tanguirea doinelor, vom ramane definitiv marginali. Insa cel […]

Read More

Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a cincea

Ce propune atunci Cioran pentru exorcizarea demonului geopolitic? Singura solutie este, dupa el. o “schimbare la fata”, o transfigurare istorica cu un Bucuresti devenit centru al regiunii, recunoscut ca Noul Constantinopol. Virtutile necesare se revendica integral de la conceptele de forta dinamism, ardoare, cu asumarea contradictiilor ce rezulta dintr-un elan prea mare: “NU vreau o […]

Read More