“Oastea lui Papuc Hogea Hogegaru”, ciudatii prieteni ai fiului de crai, constituie un nucleu comic exploatat din plin. Fiecare dintre ei, autocaracterizandu-se sau caracterizat fiind de altii, este un amestec de hilar sj grotesc, umanizat insa de sentimente nobile si o nedezmintita solidaritate. Gerila (alintat si “Buzila” din pricina “buzisoarelor celor iscusite, groase si dabalazate”), […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga – a cincea parte
Plin de inedit sj elocvent este si dialogul cu gazda in dimineata urmatoare cand, asemeni unui cor al celor cuminti, aluziv, prietenii prea ciudati asteapta nerabdatori sa fie omeniti dupa cuviinta Setila, mai ales, face casa buna cu eroii lui Budai-Deleanu, intr-atat este de mieros sj de blajin in naivitatea lui: “Din partea mea mancarea-i […]
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga – prima parte
O stea din Carul Mare de pe firmamentul spiritualitatii romanesti (Ion Dodu Balan), “Un pacat de povestariu / Fara bani in buzunariu”. Ion Creanga continua sa fie “dificil”. “Opera lui Creanga este una dintre cele mai dificile din cate cunoaste literatura romana” (Zoe Dumitrescu-Busulenga). Ion Creanga este un clasic viu al literelor noastre, care nu […]
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga – a doua parte
Caracterul popular al limbii scriitorului nu se reduce numai la lexic, ci poate fi extins la fonetismul, gramatica si stilul lui Creanga. Artistul desavarsit pune in valoare toate aceste mijloace, creand acel farmec al spontaneitatii sj autenticitatii, impresie care il insoteste pe cititor de la primele pagini ale scrierilor prozatorului. Creanga – afirma atat de […]
Comentariu despre originalitatea limbii operei lui Ion Creanga – a treia parte
Replicile pe care Harap-Alb le indreapta catre prietenul sau, calul, tanguindu-se de vitregia soartei sale sunt constituite pe baza substitutiei sinonimice (necaz, belea, nevoie): 1.”- Ei, calutul meu, cand ai sti tu in ce necaz am intrat!” 2. “-Dragul meu calut, la grea belea m-a varat iar Spanul!” 3. “-Dragul meu tovaras, la grea nevoie […]
Comentariul romanului La tiganci scris de Mircea Eliade – prima parte
Prezenta masiva in actualitatea postdecembrista a operei tui Mircea Eliade, atrage, in chipul cel mai serios, atentia asupra unui capitol al culturii nationale absolut fascinant creatia romanilor din diaspora Autorul in discutie are, in ideea de mai sus, o valoare simbolica cel putin din punct de vedere moral. Avem de-a face cu un creator pentru […]
Comentariul operei Amintiri din copilarie scrisa de Ion Creanga – a treia parte
Dincolo de hazul pe care-l transmit rolul lor e unul formativ. Se observa ca mai toate sfarsesc prin esec, pentru ca Nica trebuie sa invete din toate cate ceva (ce experienta interioara ar fi dobandit el, daca nu are fi fost prins de matusa Marioara la cirese, iar parintii lui n-ar fi fost obligati sa […]
Referat despre elementele moderne, originale intalnite in romanul lui George Calinescu – a treia parte
Prin scrisorile eroinei din “Scrinul negru” si jurnalul lui Tudorel din “Bietul Ioanide”, G. Calinescu introduce in romanele sale procedeele epice ale lui André Gide care, in romanul sau, isi bazeaza cea mai mare parte a naratiunii pe jurnalul romancierului Eduard, uneori si pe corespondenta dintre adolescentii Bernard si Olivier. Urmarirea progresiva a bolii lui […]
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – prima parte
Impusa intr-o Romanie reintregita si orientata spre valorile occidentale, stralucita generatie de eseisti a anilor '30 a marcat esential intelectualitatea noastra pana astazi, in forme spectaculoase. Tinerii actuali se recunosc in destule atitudini si adera la programul de efervescenta spirituala, de dezinhibare, expus, fara vreo rigoare sistemica, de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea […]
Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran- partea a doua
Astfel ca frazele vor fi cu atat mai provocatoare cu cat subiectul este mai sensibil: nu mai e vorba de zbuciumul individual, asumat ca atare, ci de acela colectiv, al unui neam intreg, ce pare ca-si rateaza, sistematic, sansele de a evolua. La asemenea miza, este limpede de ce anumite pasaje suna incendiar, aproape scandalos, […]