Revers al Otiliei, impreuna cu care face un cuplu antinomic, Aurica se situeaza la antipodul feminitatii. Daca Otilia ramane o “enigma”, pe Aurica o caracterizeaza automatismul psihologic. Ea este fata batrana (30 de ani), cu trasaturi inasprite, cu fata prelunga si barbia ascutita “ca un ac”, trupul slab si uscat, si parul rarit Aceste date […]
Category: Referate
Referate
Caracterizarea personajului Stanica Ratiu din romanul Enigma Otiliei
Personaj de o mobilitate deosebita Stanica Ratiu indeplineste un rol esential in economia romanului. El este cel ce schimba destinele tuturor, ca beneficiar ilicit al mostenirii. insusi destinul lui va cunoaste o radicala transformare, in sensul unei ascensiuni sociale spectaculoase. Acest traseu e caracteristic parvenitilor, in categoria carora eroul se incadreaza perfect Singura lui preocupare […]
Eseu despre vocatia portretistica a lui G. Calinescu – prima parte
Vocatia portretistica a lui G. Calinescu este de netagaduit Lectura romanelor sale scoate in evidenta predilectia autorului pentru portret Este de rapt, un aspect de generalitate intalnit in intreaga opera a lui G. Calinescu pentru ca si “Istoria literaturii romane”, si monografiile lui Eminescu, Creanga sau Grigore Alexandrescu si chiar si poezia sa manifesta aceleasi […]
Eseu despre vocatia portretistica a lui George Calinescu – a doua parte
Portretul fiecarui personaj nu este dezvaluit dintr-o data, ci progresiv, de-a lungul timpului. Daca la inceput nu stim decat cum arata fizionomia, cum este imbracat si, eventual, cateva gesturi sau ticuri, pe masura ce vom inainta in timp vom cunoaste, in mod progresiv, care este starea de spirit a acestui personaj in situatii diferite, ce […]
Eseu despre vocatia portretistica a lui George Calinescu – a treia parte
Cu mare arta, scriitorul urmareste acest proces de metamorfozare la mai multe personaje din romanele sale: “Imbatranirea lui Hagienus era neglijenta si comica. Falcile i se umflau sau dezumflau, dupa gradul de adipozitate, urechile se blegeau, parul se rarea vizibil, cu tendinta de a ramane ca un tiv numai la ceafa, unde era lasat sa […]
Eseu despre vocatia portretistica a lui George Calinescu – a patra parte
Intregirea profilului moral al personajelor se realizeaza, pe parcursul romanelor lui Calinescu, prin dezvaluirea ariei sentimentale, a reactiei sentimentale, a starilor de spirit. Vom constata ca aria sentimentelor in portretul calinescian este restransa categorial. Intalnim mai putin sentimente larg omenesti cum sunt: mila, duiosia, modestia, sinceritatea, prietenia, etc., locul acestora fiind luat treptat de celelalte […]
Eseu despre vocatia portretistica a lui George Calinescu – a cincea parte
Observatia psihologica a romancierului se tace simtita si in diferentierea starilor de spirit care definesc natura unica a personajului. Iata, spre exemplu, cum iritarea defineste portretul mai multor personaje: “Gaittany nu-si permitea izbucniri brutale decat in cea mai stricta intimitate a casei, ca un fel de igiena a nervilor. In afara, nervozitatea se manifesta prin […]
Eseu despre vocatia portretistica a lui George Calinescu – a sasea parte
In opera lui, George Calinescu ne dezvaluie autoportretul personajului, un exemplu de autoportret ar fi cel al lui Pomponescu, dezvaluit intr-o convorbire cu Ioana: “Vezi, deci, draga mea, ca eu sunt obisnuit a fi calauzit in viata de fiinte tutelare… Evident, nupot sa afirm ca nu ma simt in largul meu in arhitectura aspiratia mea […]
Referat despre elementele moderne, originale intalnite in romanul lui George Calinescu – prima parte
Comentatorii operei lui G. Calinescu – mai cu seama cei actuali – afirma ca romanele sale depasesc cu mult “spiritul balzacian”, inregistrand implicatii evoluate, moderne. Tehnica balzaciana adoptata de Calinescu asigura constructiei romanelor sale un caracter armonic. Dar romancierul preia creator aceasta tehnica depasind spiritul ei, asimiland experientele moderne uluitoare si investind opera cu un […]
Referat despre elementele moderne, originale intalnite in romanul lui George Calinescu – a doua parte
Alaturi de acest comic a carui sursa consta tocmai in modul de existenta al personajului, romancierul se indreapta si spre alt comic: comicul realizat printr-o tehnica a epicului, tehnica orientata marcant spre “demonstratie caracterologica”. Amuzandu-se copios, romancierul compune un desavarsit joc mecanic, in care personajul marioneta se misca conform unei programari riguroase. Nici un accident […]