Cele mai multe personaje ale romanului par a nu avea nici o legatura intre ele, poate nici nu se cunosc – decat asa, din “gura targului”. Ca in romanul clasic, exista insa un erou- liant, care desi are o indeletnicire ce ni l-ar putea apropia sufleteste, nu reuseste a ne deveni simpatic. Este vorba despre […]
Category: Referate
Referate
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a treia parte
Scriitorul exceleaza in descrierea acestui sentiment ce-i apropie pe eroii acestui capitol, de alineatie. Accentele naturaliste sunt si ele evidente. Ura “e modul lor de a prolifera, e felul lor de a se inmulti – pentru ca ei trebuie sa se inmulteasca intr-un anumit fel, pentru ca inca sunt vii”, si pentru ca nu se […]
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a patra parte
Pentru a doua oara E.B. va deveni victima, de data aceasta fatal, a puternicei sale forte morale: se sinucide, din motive pe care scriitorul refuza sa ni le dezvaluie. Interesant la Nicolae Breban este modul inedit de a crea o serie de cupluri, ce devin polarizante. Seducatoarea Lia nu va reusi sa atraga atentia viitorului […]
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a cincea parte
Autorul nu vrea sa realizeze o literatura a cuplurilor, ci, cum noteaza M Iorgulescu, “a destramarii lor, printr-o complicitate a constiintelor”, care risipesc iluzia “realitatii in realitate”, cazand intr-un grotesc tragic. Constituirea perechilor care, in general, esueaza, insinueaza in roman “ideea de geneza, experienta si ratare”, in dorinta fiilor, a tinerei generatii, de a-si construi […]
Comentariul romanului Istoria ieroglifica scris de Dimitrie Cantemir – a treia parte
Istoria ieroglifica este si un roman istoric, totodata deoarece se ocupa de o anumita perioada din istoria Tarilor Romane, in relatiile lor de dependenta fata de inalta Poarta, vizand aspecte legate de lupta pentru putere. Autorul fiind implicat el insusi in evenimente, ca personaj principal, Istoria ieroglifica poate fi considerata si un roman autobiografic. Pentru […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti -partea a doua
Alecsandri pretuieste clipa de ragaz. Cotidianul, in ceea ce are previzibil si repetabil, este pentru poet o sursa de placeri rafinate: focul din soba si lumina lampilor, cu irizari si clar-obscururi care desteapta imaginatia, aromele ceaiului si jocul alintat al cateilor aduc in poezie acea seductie a otium-ului, pe care autorul trebuie sa-1 fi deprins […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi O furnica
Incisivul Arghezi, vesnic nemultumitul Arghezi, cunoscut mai ales pentru poezia sa filozofico-religioasa pentru aceea de critica pentru limbajul sau ce se revendica din estetica uratului, se dovedeste un neintrecut pictor al universului marunt asupra caruia se apleaca cu caldura si intelegere, cu duiosie si umor. Apartin acestei categorii mare parte din poeziile volumelor “Versuri de […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – prima parte
Aparut in 1931, volumul “Flori de mucigai”, “opera cea mai indrazneata din cate s-au scris vreodata”, cum o numea criticul francez Luc-Andre, comporta inca din titlu, filiatii cu volumul baudelairian “Florile raului”. Total diferite de poeziile din “Cuvinte potrivite”, versurile surprind prin noutatea si mai ales prin originalitatea formulei poetice. Tiparele versului clasic sunt abandonate, […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a doua parte
Intr-unul din “Psalmi”, poetul se simte parasit de Dumnezeu, ca un “copac pribeag uitat in campie/ Cu fruct amar si cu frunzis/ Tepos si aspru-n indarjire vie.” Aici, divinitatea nu este negata caci nici nu exista. Prezenta poetului este asemanata cu “a unui cronicar al infernaliilor” (N. Balota), cu a “schimnicului in chilia goala”, cu […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a treia parte
Arghezi cauta incepand cu “Agate negre” si “Flori de mucigai”, trivialul, grotescul si absurdul, iar centrul metafizic al poeziei se afla in misterul raului si al suferintei umane. Creatia argheziana reprezinta o reforma cutezatoare in limbajul poetic: “Cuvintele, la el par ca au prins viata si au sarit de la locul lor cu sens cu […]