Alegoria Moarte – Nunta in Balada Miorita-Plan

Motivul alegoriei moarte – nunta, care impresioneaza atat prin semnificatie, cat si prin realizarea artistica, contine sensul profund al baladei Miorita si tema ei fundamentala. Alegoria cuprinde o suita de personificari, comparatii si metafore care pun in lumina conceptie despre viata si moarte a ciobanului moldovean, atitudinea ei in fata mortii si ii evidentiaza unele […]

Read More

Alegoria – Plan

Termenul alegorie provine din gr. allegoria, cu sensul de “a vorbii astfel”, “a vorbi in imagini” si din fr. allegorie, cu acelasi sens. In sens larg, alegoria inseamna plasmuire sau imagine determinata de inlocuire. Ea reprezinta prezenta unei imagini prin intermediul altei imagini. Aceasta ultima imagine este obisnuita prin substituire si are anumite legaturi cu […]

Read More

Luceafarul, de Mihai Eminescu – partea a doua si a treia

Partea a doua, idila dintre fata de imparat, numita acum Catalina si pajul Catalin, simbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala intre exponentii lumii terestre. In timp ce Luceafarul strabate imensitatile ceresti in zborul lui spre Dumnezeu, pajul Catalin “baiat din flori si de pripas” se apropie cu indrazneala de Catalina si o imbie […]

Read More

Luceafarul, de Mihai Eminescu – prima parte

Incepand cu formula introductiva traditionala a basmului care deschide actiunii perspectiva mitica, atemporala, plasand-o in timpul primordial al genezelor: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata/Din rude mari imparatesti/O prea frumoasa fata”, “Luceafarul” lui Eminescu povesteste intr-un cadru de basm iubirea stranie dintre astrul serii si prea frumoasa fata “din rude mari imparatesti”. Primele […]

Read More

Luceafarul, de Mihai Eminescu – Rezumat

Poem romantic, prin tema si motive “Luceafarul” dezvaluie tipul eroului de exceptie, al titanului si al genului absolut. Viziunea romantica e data de structura, tema, de relatia geniu-societate, de cosmogonii, de alternarea planului terestru cu cel cosmic, de motivul luceafarului, de amestecul speciilor (elegie, meditatie, idila, pastel), de metamorfozele lui Hyperion. Fiind o constructie monumentala, […]

Read More

Luceafarul, de Mihai Eminescu – geneza, surse de inspiratie

Conditia geniului, izolat de semenii lui prin insusi capacitatea larg cuprinzatoare de cunostere si intelegere a lumii, a facut obiectul multor scrieri ale romantismului european. La Eminescu, simbolul omului de geniu devine luceafarul, astrul nocturn cel mai stralucitor, solitar si izolat in inaltimi. Poemul “Luceafarul” a cunoscut un lung si complicat proces de elaborare. Trecand […]

Read More

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de Camil Petrescu – Caracterizare Stefan Gheorghidiu

Stefan Gheorghidiu, personajul-narator, reprezinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care traieste drama indragostitului de absolut. Filosof, el are impresia ca s-a izolat de lumea exterioara, insa in realitate, evenimentele exterioare sunt filtrate prin constiinta sa. Gandurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute de cititor, decat in masura in care se reflecta in aceasta […]

Read More

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de Camil Petrescu – partea intai

La Proust, personajul-narator retraieste trecutul, Stefan Gheorghidiu analizeaza si interpreteaza trecutul. “Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala” este fraza cu care debuteza abrupt (concentreaza intriga) cel de-al doilea capitol: “Diagonalele unui testament” dar si retrospectiva iubirii dintre Stefan Gheorghidiu si Ela. Tanarul, pe […]

Read More

Aleodor – Imparat-plan

Lumea basmului este populata, deopotriva, de personaje care reprezinta atat fortele binelui, cat si fortele raului, care se confrunta pentru impunerea adevarului si a dreptatii. Ele sunt prezentate in antiteza si constituie in plan moral personajele negative si pozitive ; asa cum se intampla si in cazul basmului Aleodor-Imparat. Aici in acest basm, lui Aleodor […]

Read More