In “Harap-Alb”, Ion Creanga porneste de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulatie universala, dar le organizeaza conform propriei viziuni, intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Caracaterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat intrecerea probelor) si modificarea statutului sociual al protagonistului. Personajele (oameni, dar si fiinte […]
Category: Referate
Referate
Harap-Alb – momentele subiectului
Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni, care sa constituie in momentele subiectului. Doi frati (Verde-Imparat si Craiul) traiau, de multa vreme, la doua capete ale lumii, fara sa se mai vada (situatia initiala). Primul, ajungand la batranete fara a avea descendenti pe linie masculina, ii scrie fratelui sau, Craiul, cerandu-i […]
Vera Calin -“Romantismul” – ultimele capitole
In capitolul al saselea este tratata problema lirismului considerata o dimensiune fiundamentala a literaturii romantice. In acest domeniu, s-a realizat un fel de revolutie poetica, generatoare de numeroase schimbari. Goethe, si dupa el, romanticii numai scriu poezia lirica pe tema dragostei, ci exteriorizeaza emotii erotice devenite limbaj poetic. Astfel, lirismul invadeaza toate genurile. Dupa Rene […]
Vera Calin – “Romantismul” – capitolul al IV si V- lea
In cel de-al patrulea capitol, Vera Calin trateaza problema romantsimului antichizant. Unul dintre motivele fundamentale ale poeziei antichizante in romantism este exaltarea lumii clasice, vazuta ca o epoca a armoniei, plenititudinii si frumusetii. In Franta, Andre Chenier este cel care trateaza tema antichitatii, incercand sa uneasca frumusetea antica si gandirea moderna. In Germania, poezia lui […]
Contextul istoric al aparitiei curentului de idei “Samanatorismul”
Samanatorismul este curentul de idei care domina anii 1895-1910 mai ales in domeniul social-politic, avand consecinte si in planul cultural-literar. Fara a inchega o estetica propriu-zisa, el este mai degraba o atmosfera particulara, o atitudine vizand cele trei probleme fierbinti ce agita societatea romaneasca a momentului : problema nationala, problema rurala si trecerea de la […]
Volumul “Flori de mucigai” de Tudor Arhezi
Reprezentativ, prin asumarea creatoare a “esteticii uratului”, volumul “Flori de mucigai” este publicat in 1931, la un an dupa cel de proze intitulat “Poarta neagra”. Ambele opere circumscriu aceeasi experienta-limita, privarea de libertate a fiintei umane, acelasi univers-penitenciarul. Si una, si cealalta sutn reflexe artistice ale unui fapt de viata : lunile de detentie traite […]
Trasaturi ale modernismului in lirica lui Tudor Arghezi
Debutat in plina miscare samanatorista, la sfarsitul secolului al XIX-lea, dar intr-o revista macedonskiana, Arghezi e modernist prin sinteza pe care poetica sa o realizeaza. Ea conserva unele ecouri eminesciene ( in unele “Creioane” si in erotica elegiac), influente simboliste (agate negre, Flori de mucigai), anuntand, prin anumite aspect ale creatiei sale (celebralitatea, sensibilitatea zbuciumata […]
“Rugaciune” de Octavian Goga
Dand expresie credintei in puterea divin-justitiara a cuvantului poetic, Octavian Goga subliniaza, prin poezia manifest “rugaciune”, repudierea liricii intimiste si asumarea modelului poeziei cetatenesti d catre un poet al carui destin creator asumat est acela de a reprezenta viata neamului din care descinde. Prin mesianism – trasatura definitorie a intregului volum din 1905 – Goga […]
Comentariul poeziei “Rugaciune” de Octavian Goga
Apruta in septembire 1905, in “Luceafarul”-revista tinerimii romane de la Budapesta-peozia , “Rugaciune” de O. Goga va fi reprodusa, cateva luni mai tarziu, in volumul “Poezii” pe care-l deschide, ca arta poetica explicita. Discursul liric debuteaza sub semnul confesiunii unui eu lyric tensionat de suferinta, dar si de nadejde. El traieste presetimentul misiunii sale creatoare […]
Postmodernismul in lirica romaneasca
In literatura noastra postmodernismul rupe in dublu sens, legatura cu traditia : prin opozitia declarata fata de modernismul literar interbelic(reprezentat in deosebi de poetica argheziana, blagiana sau barbiana) ce fusese recuperat, dupa deceniile proletcultiste, de catre neomodernismul anilor “60-“70) si prin abandonarea etalonului european-occidental (Franta, Germenia) ce pentru prima data in istoria noastra culturala, cedeaza […]