Poezia a aparut in primul volum editat de Titu Maio-rescu in anul 1883. Potrivit precizarilor lui Perpessicius, poezia Glossa dateaza din timpul studiilor berlineze (1873-l874) si numara 9 strofe in loc de 10 strofe ale textului definitiv. Poezia cunoaste 11 versiuni, care se situeaza intre Iasi (1876) si Bucuresti (1882). Versiunea de la Iasi cuprinde […]
Category: Referate
Referate
Comentariul operei literare Sarmanul Dionis de Mihai Eminescu
Meritele lui Eminescu nu se inscriu doar in sfera creatiei poetice, ci si in aceea a prozei. El este cel care inaugureaza la noi proza filosofica si fantastica (Sarmanul Dionis, Umbra mea, Avatarii faraonului Tla), este creatorul basmului cult (Fat-Frumos – din – lacrima) si al prozei de inspiratie sociala (romanul Geniu pustiu). Proza erotica […]
National si universal in opera lui Mihai Eminescu
Asadar, “Miracolul eminescian a stat insa in faptul de a fi dobandit o limba in acelasi timp noua si proaspata”. Pentru aceasta, spune Tudor Vianu, “Eminescu n-a trebuit sa se lupte cu limba, asa cum au facut unii din emulii sai de mai tarziu. I-a fost de ajuns sa se aseze in curentul limbii si […]
Comentariul operei literare Amintiri din copilarie de Ion Creanga
Amintirile…, primul roman al copilariei din literatura noastra, are ca punct de plecare elemente din biografia autorului. Cartea evoca varsta inocentei, dar si procesul complex al formarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de la jumatatea secolului trecut, copilaria releva atat dominantele varstei cat si specificul mediului ambiant. Iata de ce Amintiri din copilarie […]
Despre opera lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu reprezinta continuitatea culturii si a literaturii romane in ceea ce a realizat ea pana la Eminescu, deschizand, prin modernitatea totala a gandirii si a creatiei sale, drumul spre si mai deplinele impliniri. Lui Mihai Eminescu, capacitatea de sinteza si de innoire a limbajului poetic ” i-au permis innobilarea unor formule de limbaj existente […]
Despre dramaturgia eminesciana
In ce priveste dramaturgia lui M. Eminescu, Petru Cretia a dat in 1990 o editie interesanta cuprinzand incercarile eminesciene si care “apare cu o intarziere de mai bine de un veac”. Volumul cuprinde “partea cea mai implinita si mai inalta a operei dramatice a lui Eminescu si el, Eminescu, ar fi trebuit s-o publice, in […]
Tematica literaturii de la 1848
1. Trecutul istoric Evocarea unor momente din istoria patriei; figuri de domnitori si eroi legendari; meditatia romantica pe tema evocarii trecutului glorios; prezentul militant; principalele evenimente: revolutia, Unirea, alte evenimente reformatoare (armata nationala, dezrobirea tiganilor). 2. Folclorul Semnalizarea teoretica a tezaurului popular; mituri, credinte, traditii si obiceiuri; eroi de legenda si eroi populari (haiduci); realizarea […]
Costache Negruzzi – Alexandru Lapusneanul
(1808 – 1868) “Prin nuvela Alexandru Lapusneanul, Negruzzi devine primul scriitor epic de seama al literaturii noastre.” Tudor Vianu Publicist, traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei istorice romanesti, neegalata pana astazi, Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri in literatura romana moderna, “un clasic al romantismului”. (Al. Piru) C. Negruzzi traieste si se formeaza […]
Despre viata si opera lui Vasile Alecsandri
(1821 – 1890) “Alecsandri a adunat poeziile populare pentru a da elementului national celui mai sigur putinta unei dezvoltari temeinice in literatura.” T. Maiorescu Fiul vornicului, boier moldovean deschis pentru cultura si pentru innoire, Vasile Alecsandri s-a nascut la Bacau in anul 1821. invata carte romaneasca cu dascalul Gherman Vida, maramuresean, si apoi frecventeaza pensionul […]
Literatura romana postpasoptista
Dupa Unire apar reviste cu o structura literara semnificativa, chiar din titlu: Romania literara, editata de V. Alecsandri, la Iasi; Revista Carpatilor, de G. Sion, unde publica scriitori tineri, ca Al. Odobescu, N. Filimon; Revista romana pentru stiinte, litere si arte, editata de Al. Odobescu intre 1861-1863 etc. Lucrarile lui N. Balcescu, dar, mai ales, […]