In ce priveste dramaturgia lui M. Eminescu, Petru Cretia a dat in 1990 o editie interesanta cuprinzand incercarile eminesciene si care “apare cu o intarziere de mai bine de un veac”. Volumul cuprinde “partea cea mai implinita si mai inalta a operei dramatice a lui Eminescu si el, Eminescu, ar fi trebuit s-o publice, in […]
Category: Referate
Referate
Valori artistice si de limba in opera lui M Eminescu
Concluzionam, prin sublinierea unor trasaturi importante artistice si de limba. Mai intai Tudor Vianu, in studiul Despre stil si arta literara, prezentand o analiza pertinenta pe coordonatele Eminescu in timp, se opreste asupra unor observatii privind: Scuturarea podoabelor; Deschiderea catre lume si Epitete frecvente si caracteristice. Dupa T. Vianu, din anul 1870 se poate vorbi […]
Comentariul operei literare Scrisoarea I
A aparut in Convorbiri literare la 1 februarie 1881 si este un poem de factura romantica, in care Eminescu trateaza teme tipic-romantice, cum sunt conditia omului de geniu, precum si aceea a nasterii, a evolutiei si a unei posibile stingeri a sistemului cosmic (tema abordata si in Rig-Veda). in final, cand se revine la soarta […]
Comentariul operei literare Sara pe deal
Sara pe deal a aparut in Convorbiri literare, la 1 iulie 1885 si este o idila cu elemente de pastel, structurata pe doua planuri: unul obiectiv (natura) si altul subiectiv (iubi-rea); in. prima strofa predomina planul uman care este definit prin elemente ca: “jale”, “plang”, “draga”, “m-astepti tu pe mine”. Sentimentul care se face simtit […]
Comentariul operei literare Floare Abastra de Mihai Eminescu
Poezia Floare albastra a fost citita in sedinta Junimii din 7 septembrie 1872, impreuna cu inger si demon si a fost publicata la 1 aprilie 1873 in Convorbiri literare. Asa cum precizeaza Perpessicius, “Poezia este una din cele mai suave” si apartine ciclului “Iubirii de la Iasi”. A facut obiectul a numeroase atacuri si ironii. […]
Comentariul operei literare Glossa de Mihai Eminescu
Poezia a aparut in primul volum editat de Titu Maio-rescu in anul 1883. Potrivit precizarilor lui Perpessicius, poezia Glossa dateaza din timpul studiilor berlineze (1873-l874) si numara 9 strofe in loc de 10 strofe ale textului definitiv. Poezia cunoaste 11 versiuni, care se situeaza intre Iasi (1876) si Bucuresti (1882). Versiunea de la Iasi cuprinde […]
Tematica literaturii de la 1848
1. Trecutul istoric Evocarea unor momente din istoria patriei; figuri de domnitori si eroi legendari; meditatia romantica pe tema evocarii trecutului glorios; prezentul militant; principalele evenimente: revolutia, Unirea, alte evenimente reformatoare (armata nationala, dezrobirea tiganilor). 2. Folclorul Semnalizarea teoretica a tezaurului popular; mituri, credinte, traditii si obiceiuri; eroi de legenda si eroi populari (haiduci); realizarea […]
Costache Negruzzi – Alexandru Lapusneanul
(1808 – 1868) “Prin nuvela Alexandru Lapusneanul, Negruzzi devine primul scriitor epic de seama al literaturii noastre.” Tudor Vianu Publicist, traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei istorice romanesti, neegalata pana astazi, Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri in literatura romana moderna, “un clasic al romantismului”. (Al. Piru) C. Negruzzi traieste si se formeaza […]
Despre viata si opera lui Vasile Alecsandri
(1821 – 1890) “Alecsandri a adunat poeziile populare pentru a da elementului national celui mai sigur putinta unei dezvoltari temeinice in literatura.” T. Maiorescu Fiul vornicului, boier moldovean deschis pentru cultura si pentru innoire, Vasile Alecsandri s-a nascut la Bacau in anul 1821. invata carte romaneasca cu dascalul Gherman Vida, maramuresean, si apoi frecventeaza pensionul […]
Literatura romana postpasoptista
Dupa Unire apar reviste cu o structura literara semnificativa, chiar din titlu: Romania literara, editata de V. Alecsandri, la Iasi; Revista Carpatilor, de G. Sion, unde publica scriitori tineri, ca Al. Odobescu, N. Filimon; Revista romana pentru stiinte, litere si arte, editata de Al. Odobescu intre 1861-1863 etc. Lucrarile lui N. Balcescu, dar, mai ales, […]