Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850 (20 decembrie 1849, dupa marturiile poetului si ale unor membri ai familiei), la Botosani sau Ipotesti. Numele de nastere: Mihai Eminovici. Era al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici, descendent al unei familii de tarani romani stabiliti in nordul Moldovei (originari – se pare […]
Category: Referate
Referate
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a doua parte
In toamna anului 1866 trece in Muntenia, unde e sufleur si copist in trupele lui Iorgu Caragiale (1866 – 1868), Pascali (1868), apoi la Teatrul National din Bucuresti, pana cand tatal sau intervine hotarat si-l trimite la studii la Viena, desi situatia scolara pare neclarificata. La Viena, audiaza, intre 1869 -1872, ca Ausserordentlich, cursuri de […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a treia parte
Din anul 1877 e la Bucuresti, redactor (alaturi de Slavici si Caragiale) la ziarul “Timpul”, apoi redactor-sef. Dupa sase ani de epuizanta activitate publicistica, Eminescu se imbolnaveste grav (iunie 1883). Urmeaza ani de suferinta si tratament in sanatorii de specialitate, in tara si strainatate. In decembrie 1883, T. Maiorescu ii scoate volumul de Poesii, pe […]
Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a patra parte
In Eminescu insusi traiesc doua suflete: unul pasional demoniac, altul senin melancolic. O optiune pur romantica exprimase Eminescu ceva mai inainte intr-un alt poem programatic, La Heliade (1867). Heliade este poetul profet a carui voce tulbura “marea moarta” cu “ape de plumb” vestind apocalipsa si regenerarea. In Epigonii, nihilismul poetului se accentueaza. Poetul intuieste criza […]
Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic – a treia parte
Obiectele din jurul nostru – “sticle, haine si tablouri” aduse cu atata naivitate in casa la Marin Sorescu, devin “cai troieni”; in pantecele lor se ascund “cetele vrajmase” (Troia). Eposul homeric ofera aici nu pretextul unui simbol neutru, ci ideea ca, in esenta, lucrurile din jurul nostru poarta componente distructive. Cetatea lui Priam devine, in […]
Referat despre Marin Sorescu si clasicismul antic-a patra parte
Daca in Ulise Penelopa afisa doua ipostaze, de “zgripturoaica” si “scorpie”, in Penelopa, fidelitatea sotiei ramane constanta numai ca lacrimile ei, “alunecand din mare”, par sa urce cota apelor. Sirenele, in acest caz, “se simt mai in larg” “si astfel” se accentueaza contradictiile/ “intre plansul de pe uscat si cantecul de pe mare”. Stoicii, pasivi, […]
Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a a treia parte
Ironia trebuie asociata fara indoiala spiritului filosofic, cata vreme este expresia unei anumite atitudini in fata fenomenalului, receptat in conditia relativitatii sale. “Ironia junimistilor – scrie I. Negoitescu – pentru ca era asadar de natura filosofica, a luat forma acelui scepticism schopenhauerian care, la Maiorescu, s-a cristalizat in complexul sau de superioritate creator, iar la […]
Comentariul operei Cel mai iubit dintre pamanteni scrisa de Marin Preda – a patra parte
Nineta Romulus, fata de care Victor Petrini se indragosteste subit dupa prima noapte petrecuta impreuna are o gandire simpla si clara “Cand o sa vad ca nu mai merge, iau un tub, ma culc si nu ma mai scol. E ceva mai simplu decat asta?” Si fata de douazeci de ani nu vede nimic extraordinar […]
Comentariul operei Cel mai iubit dintre pamanteni scrisa de Marin Preda – a cincea parte
Placerea de a vorbi, de a discuta, se imbina cu autoanalizarea si autoevaluarea discutiei. Dupa olunga dezbatere cu Ion Micu pe tenia proprietatii si exproprierilor din anii de dupa razboi, Victor Petrini conchide in gand “ne enervasem amandoi, simteam ca discutia va degenera daca nu incetam. De fapt si degenerase, cum se intampla totdeauna cand […]
Comentariul operei Cel mai iubit dintre pamanteni scrisa de Marin Preda – a sasea parte
Naratiunea nu respecta cronologia faptelor. Punctul de pornire al fluxului narativ este fixat in lunile de detentie, cand, asteptandu-si pedeapsa, Victor Petrini isi rememoreaza firul existentei. Tehnica este cea a memoriei afective care “traduce” fidel o voce interioara ce-i vorbeste. Ne aflam cand in fata unui narator – om matur care scrie romanul, cand in […]