Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a patra parte

Lui Cioran lucrurile “caldute”, oraganizate in norme acceptabile doar de catre mediocri, ii par uneori, de-a dreptul vulgare. Cel mai mult ii repugnau diversele infatisari ale modului administrativ, cel care are pretentia de a ordona existenta exterioara a omului, ignorand-o pe aceea interioara Afland din biografia ganditorului ca a fost un “etern student”, prelungind o […]

Read More

Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a cincea parte

Extazele Terezei de Avila, coroborate cu tentativele sterile ale tributului hidalgo, par sa defineasca o practica originala a amaraciunii ca deviza, ca proiect existentialist si stilistic. Din frecventarea textelor unor iluminati, lipsiti de orice obiectiv pragmatic, s-a nascut laitmotivul cioranian al utilitatii intelese ca hidosenie. Ceea ce pune in valoare o fiinta nu apartine acestei […]

Read More

Referat despre elementele moderne, originale intalnite in romanul lui George Calinescu – a doua parte

Alaturi de acest comic a carui sursa consta tocmai in modul de existenta al personajului, romancierul se indreapta si spre alt comic: comicul realizat printr-o tehnica a epicului, tehnica orientata marcant spre “demonstratie caracterologica”. Amuzandu-se copios, romancierul compune un desavarsit joc mecanic, in care personajul marioneta se misca conform unei programari riguroase. Nici un accident […]

Read More

Referat despre elementele moderne, originale intalnite in romanul lui George Calinescu – a treia parte

Prin scrisorile eroinei din “Scrinul negru” si jurnalul lui Tudorel din “Bietul Ioanide”, G. Calinescu introduce in romanele sale procedeele epice ale lui André Gide care, in romanul sau, isi bazeaza cea mai mare parte a naratiunii pe jurnalul romancierului Eduard, uneori si pe corespondenta dintre adolescentii Bernard si Olivier. Urmarirea progresiva a bolii lui […]

Read More

Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – prima parte

Impusa intr-o Romanie reintregita si orientata spre valorile occidentale, stralucita generatie de eseisti a anilor '30 a marcat esential intelectualitatea noastra pana astazi, in forme spectaculoase. Tinerii actuali se recunosc in destule atitudini si adera la programul de efervescenta spirituala, de dezinhibare, expus, fara vreo rigoare sistemica, de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea […]

Read More

Comentariul operei Schimbarea la fata a Romaniei scrisa de Emil Cioran – partea a treia

Mereu in fata cu modelul dinamismului de tip francez sau german, eseistul concepe un rechizitoriu in care foarte des revin termenii: resemnare, scepticism, mediocritate, auto-denigrare, lentoare, incapacitate de asumare a vreunei vine, fatalism, inconsecventa, frivolitate. Verdictul este grav si se refera in speta, la o veche si mutilanta coordonata nationala, aceea a autointelegerii. Deficientele de […]

Read More

Caracterizarea personajului Aglae Tulea din romanul Enigma Otiliei

Aglae Tulea este unul dintre personajele memorabile ale romanului. inca din prima scena cand se fac prezentarile, ea se distinge prin chipul dizgratios sugerand rautatea veninoasa fata “galbicioasa”, gura “cu buzele subtiri”, nasul incovoiat obrajii brazdati de cute adanci (desi are doar 50 de ani), ochii bulbucati, privirea scrutatoare si glasul artagos. Comportamentul ei rudimentar […]

Read More

Caracterizarea personajului Otilia din romanul Enigma Otiliei

Dimensiunea lirica a romanului tine, in primul rand, de imaginea Otiliei. Autorul insusi marturiseste ca ar putea prin analogie cu Flaubert, sa declare: “Otilia c'est moi”, intrucat a transpus in ea fondul sau “de ingenuitate si copilarie”. Si, mai departe: “Eroina este tipizarea mea fundamentala, in ipostaza feminina” Fascinanta, imprevizibila in comportament, delicata, inzestrata cu […]

Read More

Caracterizarea personajului Aurica din romanul Enigma Otiliei

Revers al Otiliei, impreuna cu care face un cuplu antinomic, Aurica se situeaza la antipodul feminitatii. Daca Otilia ramane o “enigma”, pe Aurica o caracterizeaza automatismul psihologic. Ea este fata batrana (30 de ani), cu trasaturi inasprite, cu fata prelunga si barbia ascutita “ca un ac”, trupul slab si uscat, si parul rarit Aceste date […]

Read More