Cele mai multe personaje ale romanului par a nu avea nici o legatura intre ele, poate nici nu se cunosc – decat asa, din “gura targului”. Ca in romanul clasic, exista insa un erou- liant, care desi are o indeletnicire ce ni l-ar putea apropia sufleteste, nu reuseste a ne deveni simpatic. Este vorba despre […]
Category: Referate
Referate
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a treia parte
Scriitorul exceleaza in descrierea acestui sentiment ce-i apropie pe eroii acestui capitol, de alineatie. Accentele naturaliste sunt si ele evidente. Ura “e modul lor de a prolifera, e felul lor de a se inmulti – pentru ca ei trebuie sa se inmulteasca intr-un anumit fel, pentru ca inca sunt vii”, si pentru ca nu se […]
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a patra parte
Pentru a doua oara E.B. va deveni victima, de data aceasta fatal, a puternicei sale forte morale: se sinucide, din motive pe care scriitorul refuza sa ni le dezvaluie. Interesant la Nicolae Breban este modul inedit de a crea o serie de cupluri, ce devin polarizante. Seducatoarea Lia nu va reusi sa atraga atentia viitorului […]
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a cincea parte
Autorul nu vrea sa realizeze o literatura a cuplurilor, ci, cum noteaza M Iorgulescu, “a destramarii lor, printr-o complicitate a constiintelor”, care risipesc iluzia “realitatii in realitate”, cazand intr-un grotesc tragic. Constituirea perechilor care, in general, esueaza, insinueaza in roman “ideea de geneza, experienta si ratare”, in dorinta fiilor, a tinerei generatii, de a-si construi […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a doua parte
Intr-unul din “Psalmi”, poetul se simte parasit de Dumnezeu, ca un “copac pribeag uitat in campie/ Cu fruct amar si cu frunzis/ Tepos si aspru-n indarjire vie.” Aici, divinitatea nu este negata caci nici nu exista. Prezenta poetului este asemanata cu “a unui cronicar al infernaliilor” (N. Balota), cu a “schimnicului in chilia goala”, cu […]
Personajele piesei Suflete tari de Camil Petrescu
Andrei Pietraru – personajul principal al dramei; tanar intelectual care ratase o stralucita cariera de dragul femeii iubite, Ioana Boiu; Pietraru ramane timp de sase ani bibliotecar in casa boierului Matei Boiu- Dorcani, doar pentru a fi aproape de Ioana; Ioana Boiu – personajul principal feminin al dramei; fiica boierului Matei Boiu-Dorcani; tanara de 29 […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – prima parte
Titu Maiorescu a intuit valoarea pastelurilor lui Vasile Alecsandri, compuse, in cea mai mare parte, intre anii 1868-1869 si publicate in revista “Comvorbiri literare”: “Pastelurile sunt un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile, toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, scrise intr-o limba […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – partea a doua
Ca in mitologia populara, gerul si iama sunt personificate (Gerul, Iarna). in strofa finala a pastelului “Viscolul”, apare pregnant oroarea lui Alecsandri de a intarzia in fata naturii sublime si salbatice: “Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta, aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind Unde dulcea ospetie […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – partea a treia
Vedem zapada cristalina, lanul de diamante, fumurile albe, vazduhul scanteios, stele argintii, raza lunei. Sa mai notam ca poetul dovedeste predilectie pentru pietrele si metalele pretioase: diamante, argint (in poezia comentata), aur si smarald (in “Malul Siretului”). Prin stralucirea lor, metalele si pietrele pretioase confera luminozitate unei nopti de iarna dominate de stele si “farul […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti – prima parte
Lipsit de profunzimi, Alecsandri are o sensibilitate particulara pentru comunicare si succes, care il face sa considere poezia o forma superioara a sociabilitatii. Opera sa traieste din legaturile cu prezentul. Poetul scrie in mod evident pentru a fi citit si declamat, isi orienteaza discursul catre public, ravnind la recunoasterea generala. Aceasta deschidere catre receptarea imediata […]