Autorul nu vrea sa realizeze o literatura a cuplurilor, ci, cum noteaza M Iorgulescu, “a destramarii lor, printr-o complicitate a constiintelor”, care risipesc iluzia “realitatii in realitate”, cazand intr-un grotesc tragic. Constituirea perechilor care, in general, esueaza, insinueaza in roman “ideea de geneza, experienta si ratare”, in dorinta fiilor, a tinerei generatii, de a-si construi […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a treia parte
Arghezi cauta incepand cu “Agate negre” si “Flori de mucigai”, trivialul, grotescul si absurdul, iar centrul metafizic al poeziei se afla in misterul raului si al suferintei umane. Creatia argheziana reprezinta o reforma cutezatoare in limbajul poetic: “Cuvintele, la el par ca au prins viata si au sarit de la locul lor cu sens cu […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Morgenstimmung- prima parte
In concertul liricii erotice, Tudor Arghezi este o voce inconfiindabila Paralel cu “Agate negre” (1904), Arghezi publica in revistele vremii poeme suave si delicate, de o rara fragezime si puritate: “Sfarsitul toamnei” (Linia dreapta, I, 4, 1 iunie 1904), Doliu (Viata romaneasca, dec., 1911), “Drum in iarna” (Viata sociala, L 11-12). “Poezia de iubire a […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Morgenstimmung – a doua parte
Textul la care ne referim, prin ambiguitatea lui structurala, permite discernerea unor semnificatii profunde, aproape de sfasietoarea drama a cunoasterii, implica, in substanta ei ideatica, aceeasi sete devoratoare de absolut, ca in “Psalmi”, “cunoscuti si recunoscuti ca impersionanta poezie a credintei si tagadei.” (Constantin Parfene) Indiscutabil, cantecul strecurat in sufletul atata timp zavorat, umpland “cladirea […]
Personajele piesei Suflete tari de Camil Petrescu
Andrei Pietraru – personajul principal al dramei; tanar intelectual care ratase o stralucita cariera de dragul femeii iubite, Ioana Boiu; Pietraru ramane timp de sase ani bibliotecar in casa boierului Matei Boiu- Dorcani, doar pentru a fi aproape de Ioana; Ioana Boiu – personajul principal feminin al dramei; fiica boierului Matei Boiu-Dorcani; tanara de 29 […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – prima parte
Titu Maiorescu a intuit valoarea pastelurilor lui Vasile Alecsandri, compuse, in cea mai mare parte, intre anii 1868-1869 si publicate in revista “Comvorbiri literare”: “Pastelurile sunt un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile, toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, scrise intr-o limba […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – partea a doua
Ca in mitologia populara, gerul si iama sunt personificate (Gerul, Iarna). in strofa finala a pastelului “Viscolul”, apare pregnant oroarea lui Alecsandri de a intarzia in fata naturii sublime si salbatice: “Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta, aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind Unde dulcea ospetie […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – partea a treia
Vedem zapada cristalina, lanul de diamante, fumurile albe, vazduhul scanteios, stele argintii, raza lunei. Sa mai notam ca poetul dovedeste predilectie pentru pietrele si metalele pretioase: diamante, argint (in poezia comentata), aur si smarald (in “Malul Siretului”). Prin stralucirea lor, metalele si pietrele pretioase confera luminozitate unei nopti de iarna dominate de stele si “farul […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti – prima parte
Lipsit de profunzimi, Alecsandri are o sensibilitate particulara pentru comunicare si succes, care il face sa considere poezia o forma superioara a sociabilitatii. Opera sa traieste din legaturile cu prezentul. Poetul scrie in mod evident pentru a fi citit si declamat, isi orienteaza discursul catre public, ravnind la recunoasterea generala. Aceasta deschidere catre receptarea imediata […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti -partea a doua
Alecsandri pretuieste clipa de ragaz. Cotidianul, in ceea ce are previzibil si repetabil, este pentru poet o sursa de placeri rafinate: focul din soba si lumina lampilor, cu irizari si clar-obscururi care desteapta imaginatia, aromele ceaiului si jocul alintat al cateilor aduc in poezie acea seductie a otium-ului, pe care autorul trebuie sa-1 fi deprins […]