In istoria literara nationala, Bacovia se inscrie in epoca interbelica, apartinand celor trei mari “B” (alaturi de Lucian Blaga si Ion Barbu). El a creat in opera sa o atmosfera aparte, descoperind o alta stare de poezie, o alta sensibilitate. Criticii literari, in unanimitate, vad in Bacovia cel mai valoros reprezentant al simbolismului romanesc. Lirica […]
Category: Referate
Referate
Comentariul poeziei lui George Bacovia Plumb – a doua parte
Poezia “Plumb” este cea mai trista elegie din intreaga literatura romana. Cu aceasta veritabila arta poetica se deschide volumul “Plumb”, publicat in anul 1916. Tabloul poeziei este o sinteza a impresiilor acumulate de poet in timpul vizitarii cavoului Sturzestilor din Bacau, cu prilejul inmormantarii unei rude. Poezia contine doua catrene simetrice. Simetria apare atat la […]
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – prima parte
Reprezentant de seama al literaturii contemporane, N. Breban surprinde cu o rara subtilitate in cele 10 romane ale sale (ultimele constituind trilogia “Amfitrion” -1994), pagini din viata cotidiana a “obsedantelor” ultime decenii romanesti. In modalitatea originala de a construi fapte, stari, detalii, constituite in veritabile parabole sta capacitatea scriitorului de a contura, la eroii sai, […]
Comentariul romanului Vocile noptii scris de Buzura Augustin – prima parte
Remarcabil scriitor roman, Augustin Buzura se afirma in campul literaturii contemporane ca unul dintre cei mai vigurosi prozatori ardeleni. In romanele sale – “Absentii” (1970), “Fetele tacerii” (1974), “Orgolii” (1973), “Refugii” (1984), “Drumul cenusii” (1988), autorul cauta intotdeauna dincolo de aparente, e interesat de ceea ce e ascuns – preocuparea de subconstientul personajelor e divulgata […]
Personajele piesei Suflete tari de Camil Petrescu
Andrei Pietraru – personajul principal al dramei; tanar intelectual care ratase o stralucita cariera de dragul femeii iubite, Ioana Boiu; Pietraru ramane timp de sase ani bibliotecar in casa boierului Matei Boiu- Dorcani, doar pentru a fi aproape de Ioana; Ioana Boiu – personajul principal feminin al dramei; fiica boierului Matei Boiu-Dorcani; tanara de 29 […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – prima parte
Titu Maiorescu a intuit valoarea pastelurilor lui Vasile Alecsandri, compuse, in cea mai mare parte, intre anii 1868-1869 si publicate in revista “Comvorbiri literare”: “Pastelurile sunt un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile, toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, scrise intr-o limba […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – partea a doua
Ca in mitologia populara, gerul si iama sunt personificate (Gerul, Iarna). in strofa finala a pastelului “Viscolul”, apare pregnant oroarea lui Alecsandri de a intarzia in fata naturii sublime si salbatice: “Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta, aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind Unde dulcea ospetie […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Mezul iernei – partea a treia
Vedem zapada cristalina, lanul de diamante, fumurile albe, vazduhul scanteios, stele argintii, raza lunei. Sa mai notam ca poetul dovedeste predilectie pentru pietrele si metalele pretioase: diamante, argint (in poezia comentata), aur si smarald (in “Malul Siretului”). Prin stralucirea lor, metalele si pietrele pretioase confera luminozitate unei nopti de iarna dominate de stele si “farul […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti – prima parte
Lipsit de profunzimi, Alecsandri are o sensibilitate particulara pentru comunicare si succes, care il face sa considere poezia o forma superioara a sociabilitatii. Opera sa traieste din legaturile cu prezentul. Poetul scrie in mod evident pentru a fi citit si declamat, isi orienteaza discursul catre public, ravnind la recunoasterea generala. Aceasta deschidere catre receptarea imediata […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti -partea a doua
Alecsandri pretuieste clipa de ragaz. Cotidianul, in ceea ce are previzibil si repetabil, este pentru poet o sursa de placeri rafinate: focul din soba si lumina lampilor, cu irizari si clar-obscururi care desteapta imaginatia, aromele ceaiului si jocul alintat al cateilor aduc in poezie acea seductie a otium-ului, pe care autorul trebuie sa-1 fi deprins […]