De neamul moldovenilor – Miron Costin

Intentia lui Miron Costin era – daca ar fi avut ragazul necesar – sa scrie o cronica incepand de la primul descalecat, adica de la cucerirea Daciei de catre romani. Lacuna a fost implinita insa prin dizertatia cu privire la originea romanilor, pe care o intituleaza”De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor”, […]

Read More

O sama de cuvinte – Ion Neculce

Neculce se simte dator sa continue efortul inaintasilor sai, si anume pentru perioada 1661 – 1723, dar mentalitatea sa este mult deosebita de cea a lui Ureche si Costin. Predoslovia “Letopisetului” arata limpede ca autorul acorda foarte putin credit izvoarelor, cu motivatia ca a scris singur “dintru a sa stiinta”. Felul cum intelege sa isi […]

Read More

Enigma Otiliei – structura romanului

Romanul, alcatuit din 20 de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor : destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica. Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan […]

Read More

Enigma Otiliei – roman realist de tip balzacian

Autorii realisti zugravesc realitatea veridic si obiectiv, “creand cititorului impresia ca universul fictional este o oglinda a realitatii ; de fapt ei isi doresc sa creeze viata ; un univers care sa-l concureze pec el real si pe care in considera superior acestuia, o lume adevarat mai boagat si mai fina” (Gheorghe Craciun). De aici […]

Read More

Modernismul, romantismul si simbolismul – scurta prezentare

Daca traditionalismul este un fenomen autohton, fara corespondent in plan european, modernismul este o orientare estetica de larga circulatie Atat in plan european, cat si in spatiul romanesc, modernismul desemneaza poetici dintre cele mai diverse, postromantice: simbolismul, ermetismul, expresionismul, avangarda ( suprarealismul, dadaism, constructivism, integralism ). Vazute ca in viziunea lor istorica, acestea refac traseul […]

Read More

Lacustra – Nivelurile textului poetic

La nivel formal poezia este alcatuita din patru strofe, dispuse in mod simetric. Constructia ei este circulara. Lumea imaginata ca un cerc inchis este redata prin repetitia versurilor: “De-atatea nopti aud plouand”, “Sunt singur si ma bate-un gand”, “Spre locuintele lacustre”. Simetria strofei initiale si a celei finale confera monotonia. Din punct de vedere fonetic, […]

Read More

Lacustra – de George Bacovia

Poezia bacoviana recompune un real, dupa o viziune proprie, “decadenta”. Publicata in volumul “Plumb”, aparut in 1916, poezia “Lacustra” apartine esteticii simboliste si esre semnificativa pentru universul bacovian. Titlul poeziei este simbolic. Cu sens denotativ, “lacustra” reprezinta o locuinta primitiva, din paleolitic, temporara si nesigura, construita pe apa si sustinuta de patru piloni. Podul care […]

Read More

George Bacovia – Teme si elemente specifice

George Bacovia isi bazeaza opera pe arta poetica in care se descompune dimensiunea fundamentala a lirismului bazat pe simbol si sugestie, ca oricare alt poet simbolist. George Bacovia este un poet modern in adevaratul sens al cuvantului. Caracterizarile de poet simbolist, monocord, decadent, sunt juste dar restrictive. In faza de inceput a creatiei si apoi […]

Read More

Harap-Alb – particularitati ale stilului

Limbajul cuprinde : termeni si expresii populare, regioanalisme fonetice sau lexicale, eruditia paremiologica(frecventa proverbelor a zicatorilor introduse in text prin : “vroba ceea”. Citatul paremiologic are o serie de efecte artistice : da rapiditate povestirii, anuland alte explicatii, produce haz, confera perspectiva umanismului popular asupra intamplarilor. Registrele stilistice popular, oral si regional, confera originalitate limbajului, […]

Read More

Enigma Otiliei – portretul Otiliei

In general, caracterizarea personajelor se realizeaza ca in romanul realist-balzacian. Prin tehnica focalizarii, caracterul personajelor se dezvolta progresiv, pornind de la datele exterioare ale existentei lor: prezentarea mediului, descrierea locuintei, a camerei, a fizionomiei, a gesturilor si obisnuintelor. In mod direct, naratorul da lamuriri despre gradele de rudenie, stare civila, biografia personajelor reunite la inceputul […]

Read More