Alaturi de tematica si de constructie balzacianismul se reflecta in romanul lui G. Calinescu prin tipologia clasicista si arta portretului. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii : mos Costache-avarul, iubitor de copii, Aglae-“baba absoluta”, Aurica-fata batrana, Simion-dementul senil, Titi-debil mintal, infantil si apatic , Stanica Ratiu-arivistul, Otilia-cocheta, Felix-ambitiosul, Pascalopol-aristocratul rafinat. Tot din clasicism […]
Category: Referate
Referate
Enigma Otiliei – problematica romanului
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite, care sugereaza universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii si Otilia Marculescu, adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate. Aici patrund Felix Sima verisorii si Leunida Pascalopol. A doua famili vecina si inrudita care aspira la […]
Enigma Otiliei – continutul romanului
Expozitiunea actioneaza ca o matrice pentru intregul roman : se prezinta principalele personaje, se sugereaza conflictul si se traseaza principalele planuri epice. Aspectul veridic se obtine prin detaliile topografice, descrierea strazii in maniera realista, finetea observtiei si notarea detaliului semnificativ. Caractersticile arhitectonice ale strazii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse de “ochiul unui […]
Testament – limbajul poetic folosit
Limbajul poetic arghezian se bazeaza pe materialitatea notiunilor si expresiilor. Metafora la Arghezi are drept elemente componente cuvintele extrase din limbajul comun, iar pitorescul ar rezulta din alcaturarea notiunilor opuse, din unui termen elegant cu unul aspru. Creatia artistica argheziana va intrebuinta, deci, un material lingvistic vechi, aspru, limba rudimentara a muncii cotidiene, pe care […]
Curentul literar – Simbolismul
Prin curent literar se intelege o miscare literara dintr-o anumita perioda social-istorica, reunind scriitori care impartasesc principii estetice similare, se raporteaza intr-o maniera comuna la o anumita traditie literara, concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor modalitati artistice similare. Simbolismul este un cunrent literar modernist, aparut ca o […]
Testament – semnificatiile cartii
Pentru a sublinia valoarea si, indeosebi, implicatiile pe care mostenirea le are asupra vietii mostenitorului, poemul stabileste o succesiune de echivalente ale cartii: “cartea-treapta, cartea-hrisovul vostru cel dintai, cartea-cuvine potrivite, cartea-Dumnezeu de piatra, cartea-rodul durerii de vecii intregi, cartea-slova de foc si slova faurita. Insumate aceste echivalente dau definitia-sinteza a poeziei. Textul arghezian, este, astfel, […]
Poezia – Din ceas dedus – nivelurile textului poetic
Organizarea metrica a poemului este de o mare simplitate, poetul evitand efectele muzicale si urmarind o cadenta linistita, mereu egala cu sine. Versurile sunt de 13-14 silabe, iambul fiind singura unitate metrica a poemului. Rima este incrucisata. La nivel morfologic nu se observa urmarirea unor efecte speciale. Ar fi de remarcat conversiunea adjectivului “adanc” in […]
Poezia Testament – continut
Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, revendicat de clasici si de moderni deopotriva, Tudor Arghezi realizeaza o opera poetica originala. Plecand de la aspectele traditionale, ofera alternative poeziei(idei, atitudini, modalitati lirice) moderne. Se observa constanta preocupare argheziana pentru exprimarea conceptiei despre poezie si despre rolul poetului. Se pot aminti mai multe titluri de […]
Poezia – Din ceas dedus
Volumul “Joc secund”, publicat in 1930, se deschide cu poezia “Din ceas, dedus”, al carui titlu este inlocuit de editori, in 1964 cu titlul volumului. Poezia are caracter de arta poetica si apartine modernismului barbian. Cuvantul “joc” din titlu sugereaza o combinatie a fanteziei, libera de orice tendinta practica, iar asocierea adjectivului “secund” plaseaza jocul […]
Junimea si revista Convorbiri literare
Reveniti de la studii din strainatate, cativa tineri(P.P.Carp, Vasile Pogor, Th.Rosetti, Iacob Negruzzi si Titu Maiorescu), constienti de situatia precara a culturii romane, au hotarat infiintarea la Iasi, in 1863, a societatii “Junimea”, o asociatie menita sa aduca un suflu nou in cultura romana. Asociatia este bine organizata, avand o tipografie proprie, o librarie si […]