Referat despre sentinta finala din discursul Demiurgului partea a III-a a poemului filosofic Luceafarul de Mihai Eminescu

Sentinta finala din discursul Demiurgului este “Dar moartea nu se poate …”.Aceste cuvinte sunt rostite dupa ce Creatorul ii oferise lui Hyperipn alte moduri existentiale (toate avand virtuti creatoare): cantul lui Orfeu, gloria intemeietorului de tara si cucerirea infinitului. Imposibilitatea de a-i darui moartea trebuie explicata prin conceptia indiana a legaturii dintre creat si creator: […]

Read More

Caracterul national al poeziei eminesciene

De o suta de ani ne este dor de Eminescu si, oricat ar vremui peste noi o istorie vitrega, Poetul Etern este si va ramane al nostru, al romanilor; in fiecare dintre poeziile sale se rasfrange modul de a gandi al acestui neam, asa cum cerul instelat se oglindeste intr-un bob de roua: sentimentul timpului, […]

Read More

Relatia dintre tematica liricii lui Goga si conceptul conform caruia lirica lui Octavian Goga este 'Cantarea patimirii noastre'

Tematica liricii lui Goga se afla si ea in concordanta cu definitia mai sus citata. O cercetare globala a acestei creatii evidentiaza prezenta a patru mari teme de inspiratie: 1. Natura edenica a Transilvaniei, convertita in templu al suferintei este descrisa in poezia intitulata “Noi”. Titlul acesteia este simbolic, semnificand tara, fiinta nationala si constiinta […]

Read More

Mesianismul, viziunea dramatica asupra lumii, tenta elegiaca, limbajul de rezonanta religioasa in opera lirica a lui Octavian Goga

Cea mai importanta trasatura a liricii lui Goga o constituie mesianismul, speranta ca, din randul poporului se va ridica un nou Mesia care-i va aduce izbavirea. Poemul reprezentativ este Clacasii. Prima parte ofera privirii un cadru vast, un peisaj torid in tonalitati dantesti, in interiorul caruia miscarea clacasilor este grea, sumbra, apasatoare. Momentul pranzului redus […]

Read More

Destinul creator al artistului, conturat in poeziile Rugaciune si Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

Manifestul poetic (numit si arta poetica) este acea poezie in care autorul isi exprima conceptia cu privire la rolul artei si la menirea creatorului. Este o poezie programatica si apare, de obicei, in deschiderea volumului de debut. Printre manifestele poetice studiate ar putea fi mentionate: “Epigonii” de M. Eminescu, “Poetul” de G. Cosbuc, “Testament” de […]

Read More

Despre integrarea ciclului de Pasteluri in contextul liricii lui Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (1818-l890) a fost cel mai mare scriitor al epocii preeminesciene, insusi Maiorescu numindu-l “cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta”. Poet, prozator, dramaturg (in ultimul domeniu avand calitatea de ctitor al dramaturgiei nationale), Alecsandri reprezinta, dincolo de trecerea timpului, cea mai pregnanta personalitate literara a epocii pasoptiste. O scurta trecere in revista […]

Read More

Referat despre trasaturile generale ale pastelurilor lui Vasile Alecsandri

a).Scrise dupa varsta de 40 de ani si publicate, in majoritate, in revista Convorbiri literare (1868 -l869), Pastelurile reconstituie succesiunea anotimpurilor intr-un peisaj romanesc de coline si campii animate de prezenta oamenilor: “De fapt, pastelurile lui Alecsandri sunt un fel de calendar al spatiului rural si al muncilor campenesti respective (toamna, iarna, primavara, vara). Virgil […]

Read More

Pe scurt despre pastelul Iarna de Vasile Alecsandri

1. Ca si alte creatii din lirica peisagista a lui Alecsandri, pastelul intitulat “Iarna” este alcatuit din doua parti: -primele trei strofe descriu o iarna “cumplita”, in care potopul de zapada transforma lumea intr-un spatiu imens, gol si inghetat; -in ultima strofa, dupa incetarea ninsorii, apare si elementul insufletit. 2. Pastelul “Iarna” ar putea ilustra […]

Read More