In acest punct, trebuie remarcata deja o anume bifurcatie a drumurilor tinerei generatii. In acelasi context istoric, social si politic, dar in orase si chiar in mentalitati” distincte, studentii de la Sibiu si studentii de la Bucuresti care se coaguleaza in niste grupari, o fac pe linii directoare complet divergente. In articolul lui Ovidiu Drimba din Curtile dorului”, se vorbeste despre o criza a poeziei, care ar fi provocata prin europenizarea fortata si formala, prin imitatia liricii franceze. Impotriva efectelor acesteia, influenta germana este cea care poate orienta poezia romaneasca in directia unei resuscitari, prin descoperirea propriilor profunzimi (caci, scrie Ovidiu Drimba, creatia majora este numai in perspectiva de mit etnic”6). Iata o mare, semnificativa diferenta fata de programul si influentele din care iese Albatros”-ul bucurestean. Inca din titlul revistei, se observa ca, pentru acestia, Baudelaire e referinta suprema; si, o data cu el, toti rebelii, neadaptatii, insinguratii si damnatii, fantastii si aventurierii pe care literatura lumii, in special cea a decadentilor francezi, i-a numarat 7.
In schimb, pentru tinerii de la Sibiu, influenta germana se va dovedi hotaratoare (chiar daca si Mallarmé si mai ales Valéry figureaza, pana la un punct, printre modelele lor). Ei vor sa faca _ se vede inca de pe acum _ o arta pura”, purificata de contingentul murdar; in timp ce bucurestenii, dimpotriva, aleg varianta unei arte impure”, scandaloasa si exhibitionista, care protesteaza nu prin evaziune, ci prin teribilisme si grimase, la murdariile timpului istoric in care i-a fost dat sa apara. Libertatea pe care ei si-o iau este, pe scurt, aceea de a trage cu pusca”, precum la Geo Dumitrescu. Cantecele lor sunt negre”, ca la Ion Caraion.
Ambele miscari (cea de la Sibiu inca neinchegata pe deplin, cea de la Bucuresti deja coagulata) protesteaza impotriva unor realitati si totodata impotriva unui anumit fel de a intelege si a practica literatura. Ei se definesc, ca orice miscare aflata la inceput de drum, mai ales prin opozitie; simt nevoia sa polemizeze, si o fac cu voluptate. Albatros”, cu simpatiile ei de stanga, isi atrage aversiunea dreptei si va fi rapid interzisa de cenzura. Semnificativ, aproape simbolic, tinerii ei redactori si colaboratori compatimesc” cu G. Calinescu, supus atacurilor extremei drepte pentru ca din Istoria… sa, aparuta in acest an, nu fusesera epurati” scriitorii evrei.
Tinerii de la Sibiu vor compatimi, si ei, cu E. Lovinescu, la randul sau supus ironiilor si acuzelor venite dinspre extrema dreapta. Din spiritul epocii iau nastere asadar ambele miscari, si ele o fac protestand impotriva lui _ dar de pe pozitii distincte. Sibienii vor protesta prin evaziune din prezentul literar si, prin extensie, istoric. Bucurestenii, dimpotriva, protesteaza deja prin implicare, prin contestarea literaturii vatuite”, surda, in opinia lor, la strigatele si dramele prezentului. Dar este clar ca nici una dintre cele doua miscari nu poate fi corect descifrata” in intentiile si protestele ei, fara o raportare la contextul istoric din care au iesit.
Ai vreo nelămurire?