Fara sa-l consideram genial, recunoastem in Cosbuc un creator de valori durabile, cu un aport incontestabil la mladierea limbii romanesti. Poet adevarat (autor al volumelor Balade si idile, 1893; Fire de tort, 1896, Ziarul unui pierde-vara, 1902, si Cantece de vitejie, 1904), artist desavarsit al versului, Cosbuc a fost si un cercetator avizat al creatiei populare, cunoscator al realitatii folclorului romanesc (opera sa poetica este in intregime de sorginte folclorica), un educator al poporului (autor de manuale scolare, de lucrari de stiinta popularizata) si un pasionat traducator (traduce Divina comedie a lui Dante Aligheri – lucrare capitala care a imbogatit literatura romana cu o desavarsita versiune a acestei celebre poeme).
La aparitia primului sau volum, Balade si idile, Cosbuc era un poet pe deplin format in revista Tribuna din Sibiu, publica, in 1889, poezia care a va consacra Nunta Zamfirei. Cosbuc intentionase sa scrie epopeea poporului roman printr-o reluare a motivelor folclorice. Din tot planul epopeii proiectate au ramas fragmente: Atque nos, Fata craiului din cetini, Craiasa zanelor, Tulnic si Lioara. Braul Cosanzenei, Fulger, Un piparus viteaz, Cicoarea sa.
La acestea trebuie sa adaugam “Nunta Zamfirei” si “Moartea lui Fulger”, doua din coloanele de sustinere ale proiectatei epopei, poezii care i-au asigurat celebritatea lui Cosbuc. Amandoua infatiseaza aspecte din viata poporului nostru cu mai mare continut afectiv: nunta si moartea. Balada Nunta Zamfirei corespunde – sfirma Calinescu – poemului “Calin” al lui Eminescu.
Intr-adevar, Cosbuc urmeaza pe Eminescu din Calin – file de poveste, insa cu mijloace absolut proprii. In Nunta Zamfirei, face din nunta taraneasca cu toate ritualurile ei pastrate prin datina o nunta ca in povesti, idealizata o veritabila epopee a nuntii.
Cosbuc reface artistic spectacolul unei nunti ardelene tipice. Atmosfera in balada la care ne referim este fabuloasa Cosbuc obtine vagul temporal si spatial prin intrepatrunderea planului real cu cel feeric, ceea ce sugereaza universalitatea fenomenelor, impresia permanenta a nuntii, ca unul dintre evenimentele ce revin in viata poporului. Nunta Zamfirei este nunta sempiterna abstracta si concreta totodata S-a spus ca in Nunta Zamfirei epicul nu exista esenta baladei fiind de tablou etnografic (nunta la romani) in figuratie de basm.
Ai vreo nelămurire?