Regiuni extrem de aride si de sarace in vegetatie, deserturile ocupa aproape o treime din suprafata Terrei. intinderi vaste de piatra si nisip, avand un climat torid sau, dimpotriva, extrem de friguros, deserturile sunt de doua tipuri: calde si reci.
Cele calde se gasesc in majoritate de o parte si de alta a Tropicelor, cel mai mare dintre acestea fiind Sahara. Desertul Arabiei, cel din sudul Iranului, desertul Thar aflat la frontiera pachistanezo-indiana, regiunile din jurul Golfului Californiei (SUA), Arizona sunt, de asemenea, renumite deserturi calde, aflate in emisfera nordica. In sudul Tropicelor sunt alte importante deserturi calde: Atacama (America de Sud), Namib si Kalahari (Africa), desertul australian (Australia).

Aflate in zona Tropicelor, toate aceste deserturi au o clima foarte calda, dar si cu mari diferente de temperatura de la zi la noapte (uneori se ating 50°C ziua si 0°C noaptea).

Deserturile reci din emisfera nordica sunt situate fie latitudini mijlocii – deserturile Euroasiei, intre Marea Neagra si Mongolia (Gobi, Karakum, Tungaria), fie pe inaltimi inconjurate de varfuri muntoase (Tibetul, Asia). Dintre cele situate in emisfera sudica, mai importante sunt cele din Anzi (Altiplano) si din zona Patagoniei.

Calde in timpul verii, acestea au in schimb o iarna foarte friguroasa, care tine intre 5-7 luni.

Vanturile puternice (siroco, in Magreb, hartman, in sudul Africii, samal, in Mesopotamia) misca nisipurile adunandu-le in dune, uneori sub forma de barcanale (nisipuri adunate in forma de potcoava sau de semiluna,cu o inaltime medie de 15-20 m) alteori in ghurd-uri sau sub forma de piramide, formand astfel “campurile” Saharei, numite erguri. Mai intinsa decat nisipul, roca acopera 2/3 din suprafata desertului. Ploile din desert, foarte violente, formeaza suvoaie ce sapa urme adanci, numite ueduri in Sahara, sau care sunt absorbite rapid de nisip, alimentand lacurile subterane.

Platourile cu stanci abrupte, dezgolite de vanturile violente se numesc hamade. Vegetatia deserturilor se reduce la cactusi si plante cu seva, iar fauna, la dromaderi si camile, antilope africane, cangurii-sobolani (in America ), scarabei (in Sahara), gerbili (in Arabia).

Popoarele desertului sunt nomade, traind din vanat sau din putinele fructe (este cazul bosimanilor, in Kalahari, sau al aborigenilor din Australia), iar altele cresc animale (tuaregii din Sahara, beduinii din Arabia, sau mongolii din Asia Centrala), deplasandu-se in cautarea pasunilor.

In mijlocul desertului se afla uneori si oaze, adica locuri in care ies izvoare la suprafata, favorizand dezvoltarea unei vegetatii specifice, fapt ce reprezinta salvarea putinilor locuitori.

ingrijorator este fenomenul extinderii deserturilor; Sahelul (spre exemplu), spatiu intermediar intre Sahara si zone mai umede, este in mod constant invadat de desert. Sahara a inaintat astfel 250 km spre sud.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?