Termenul denumeste conceptia artistica, literara care are ca preocupare reprezentarea obiectiva, veridica a realitatii A aparut in Franta, la mijlocul secolului al XlX-lea, ca o reactie antiromantica.
A fost folosit pentru prima data in 1850 – aplicat cu inteles modern la pictura lui Gustave Courbet, iar in 1857 de romancierul Jules Hussan (Champfleury) considerat si teoreticia nul realismului.
Caracteristici: obiectivitatea, tipicul (imprejurari tipice, personaje tipice), tendinta critica; personaje realiste, complexe – arivistul, sceleratul, inocentul; lipsa idealizarii, stil sobru, impersonal.
Reprezentanti – in literatura universala. Balzac, Merimee, Stendhal, Thackeray, Flaubert, Ch Dickens, Tolstoi, Dostoievski, Ibsen, Gogol.
In literatura romana: Nicolae Filimon, I Creanga, I. L. Ca ragiale, Liviu Rebreanu, G. Calinescu, Marin Preda etc.
Ai vreo nelămurire?