Cazul D.S., in varsta de 27 ani, casatorita cu B.S., in varsta de 31 ani (pensionat de invaliditate psihica cu diagnosticul schizofrenie paranoida). Pacienta este internataf pentru o afectiune psihogena (decompensare depresiva reactiva cu tentativa suicidara) aparuta in situatia de stres familial iminent, ceea ce o determina la introducerea actiunii de divort.

Istoricul cuplului.
Pacienta, vaduva cu un copil de sase luni, in urma accidentarii sotului, se recasatoreste ulterior cu B. S. (care la data respectiva nu prezenta manifest tulburarile psihice respective, fiind intr-o perioada! de remisiune a afectiunii preexistente casatoriei). Pacienta nu a cunoscut de la inceput faptul ca sotul ei se afla in tratament pentru schizofrenie paranoida. in primul an relatiile sunt relativ satisfacatoare ; sotul infiaza si accepta initial copilul, provenit din prima casatorie (o fetita) ; ulterior, D. S. da nastere inca unui copil (un baiat).

Dupa nasterea copilului, relatiile maritale se inrautatesc din ce in ce mai mult, ele agravandu-se in contextul frecventelor decompensari psihotice ale sotului, care agreseaza si traumatizeaza psihic copiii si sotia, vadind un comportament decenzurat patologic fata de acestia (violente, bizarerii, injurii, obscenitati etc.). in perioadele de remisie a bolii sotului, relatia conjugala continua sa se desfasoare tensional si ca urmare a unor interventii “corective”, de fapt inoportune si perturbatoare, din partea mamei sotului, care se implica excesiv in ingrijirea coi pilului rezultat din casatoria fiului sau cu D. S.

     

Ai vreo nelămurire?