“Poezia domnului Pillat e transpunerea poieziei lui Alecsandri, prin tot progresul de sensibilitate si prin toate prefacerile limbii, pe care le-au putut infaptui cincizeci de ani de evolutie: aceeasi viziune idilica a naturii, aceeasi seninatate patrunsa, insa, si de un sentiment elegiac, ce-i creste emotivitatea si, deci, lirismul, si aceeasi simplitate de limba si mijloace de materializare poetica.”
Eugen Lovinescu
Descendentul unei vestite familii boieresti din Moldova, amintita de Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei, ginerele lui Ion Bratianu, a copilarit la mosia Florica, de langa Pitesti, de pe Valea Argesului.
Urmeaza liceul Sfantul Sava, din Bucuresti, isi ia bacalaureatul la un liceu din Paris, urmand apoi Facultatea de Litere si Drept de la Sorbona. Debuteaza in Convorbiri literare, condusa de Titu Maiorescu; scrie, in tinerete, versuri moderne si simboliste, in volumele: Visari pagane, Taranul pierdut, Scutul Minervei, Poeme intr-un vers.
La maturitate si batranete, revenind la mosia Florica, este impresionat de peisajul mirific, de pe Valea Raului Doamnei, spre Campulung Muscel, elaborand volumul Pe Arges in sus, in care intalnim poezii de esenta traditionala.
Aici sosi pe vremuri, poate fi incadrata in curentul traditionalist, alaturi de alte creatii ale lui Vasile Voiculescu, si Nichifor Crainic, constand in: valorificarea elementelor traditionale si crestin ortodoxe romanesti, glorificarea vietii satului si a peisajului natal, orientari prin care Ion Pillat continua Pastelurile lui Vasile Alecsandri.
Poezia este o demonstratie pentru aceste elemente traditionale.
Autorul ne descrie intrarea intr-un conac boieresc (de la Florica), in cadrul caruia bunicul de altadata (tanar) o asteapta pe frumoasa Calyopi, sosind la iubitul ei cu o Berlina leganata prin lanuri de secara, iar el o intampina si ii spune Sburatorul de-un tanar Eliade.
Titlul poeziei este semnificativ pentru fixarea in timp a intalnirii dintre cei doi tineri: in perioada pasoptistilor.
Dar timpul a trecut repede: De mult e mort bunicul, bunica e batrana.
Retinem si o filosofie specific populara: Ce straniu lucru: vremea! Deodata pe perete/ Te vezi aievea numai in stersele portrete. Afirmatia ii serveste poetului pentru a ne transfera imaginativ spre a doua generatie acum el isi asteapta iubita La casa amintirii cu obloane si pridvor. Iar cand Pe urmele berlinei trasura ta statu, indragostitul ii recita Balada lunii, de Horia Furtuna (poet contemporan cu Ion Pillat). Minunata precizie a timpului, prin reliefarea poetilor specifici fiecarei generatii!
Elementele traditionale sunt: descrierea unei case boieresti si a aleei de la intrare, sosirea maestruoasa a iubitelor din cele doua cupluri, transmiterea obiceiului intampinarii de la o generatie la alta.
Vom observa ca aceste aspecte traditionaliste sunt reliefate artistic intr-un limbaj modern.
Ai vreo nelămurire?