Hassan il zareste pe Mihai in fruntea romanilor, facandu-si drum prin multimea pagana. Lupta este inversunata, spaima cuprinde oameni si animale, iar Sinan este si el infricosat.
Vazand situatia, desi departe de campul de lupta, pasa ordona trimiterea in campul de lupta a tuturor fortelor, dar Mihai ghiceste intentiile adversarului sau si pleaca impreuna cu cativa osteni, spre oastea otomana in care baga panica prin faptele sale de vitejie. Acum Hassan este cuprins de mirare, dar si de teama, incat nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate.

Voievodul roman se apropie de pasa si ii cere sa se infrunte, dar acesta ingrozit de impetuozitatea lui gaseste ca unica solutie lasitatea si fuge disperat. Teama este atat de mare in imaginatia turcului, incat urmaritorul sau capata dimensiunile unui urias, si de aceea la o noua provocare, Hassan fuge mai disperat exteriorizandu-si teama prin gesturi si prin fizionomie.
Pasa ajunge in culmea disperaraii, deoarece dorind sa inainteze cat mai repede spre taberele proprii, isi pierde turbanul si isi sfasie hainele, caci are senzatia ca ii impiedica inaintarea. Spaima de moarte i se citeste pe fata, tar ajunge la taberele proprii, unde spahii ii sar in ajutor, iar beii ii impartasesc lasitatea.

Comparatie intre balada populara si balada culta
Balada culta a aparut si s-a dezvoltat ca specie literara, sub influenta baladei populare. De aceea ea are, in general, aceleasi caracteristici ca cea populara, existand insa si unele deosebiri.
Ambele tipuri de balada sunt opere epice in versuri, de mica intindere, in care sentimentele sunt exprimate in mod indirect, dar balada culta are un autor cunoscut si transite prin scris, pe cand autorul baladei populare este anonim, creatia transmitandu-se pe cale orala, din generatie in generatie, cunoscand mai multe variante.
Cele doua tipuri de balada pot aborda teme comune. In cele doua balade, actiunea este simpla, lineara, desfasurata pe un singur plan. In ambele tipuri de balada, actiunea este prezentata, gradat, ascendent, respecatnd momentele subiectului, iar in cea culta dinamica desfasurarii actiunii este mai pronuntata.
Personajele baladei sunt putine, fiind prezentate in antiteza. Hiperbola, ca modalitate de caracterizare a personajelor, este prezenta in ambele tipuri de balada, pentru ca autorii scot in evidenta astfel insusirile deosebite ale personajelor, dar in cea culta elementele fantastice lipsesc.
Prezenta elementelor fantastice in cea populara se explica prin continuitatea cu basmul.
Personajele baladelor sunt peronaje exponetiale deoarece reprezitna interesele unei intregi categorii si devin veritabile simboluri.
Balada culta se apropie de cea populara prin forma, tema si structura ei., prin prin antiteza dintre personaje si prin folosirea hiperbolei, dar se diferentiaza prin dinamica actiunii si prin absenta personajelor fantastice.Toate aceste asemanari sunt dovezi covarsitoare ale faptului ca balada culta si-a gasit modelul in cea populara.

     

Ai vreo nelămurire?