Paul Celan Psalm

Obisnuit cu Psalmii arghezieni, poezii de evidenta neliniste sufleteasca, osciland intre credinta in Dumnezeu si negare, vom observa ca Psalmul lui Paul Celan se situeaza in sfera unei negari categorice, a unei descurajari totale.
Evreu german, nascut la Cernauti (atunci: in Romania), scapat dintr-un lagar de concentrare german, stabilit un timp la Viena, apoi la Paris, poetul semneaza cu acest nume derivat din anagrama numelui sau real: Ancei, volume de versuri in germana si franceza, mai putin in limba romana.
Sumarele date biografice pe care le-am dat justifica descurajarea sa si in domeniul liric: “Nimeni nu se mai framanta din tarana si lut, nimeni nu ne pomeneste praful, nimeni. “
De aici, ideea ca singura lauda trebuie adusa acestui pronume nehotarat: “Fii slavit tu, Nimeni. / De dragul tau vrem sa-nflorim.”
In strofa urmatoare, apare imaginea unui trandafir inflorind, intre celalalte versuri descurajante, aducand, totusi, o umbra de speranta poetului “cu sufletul pur”.