in ultima zi a anului 1889, cand omul Ion Creanga (n. 1839) se intorcea in pamantul de huma, scriitorul isi insemnase, trecerea prin veac, printr-o opera unica si geniala care-i va indreptati supranumele de “Homer al nostru” (dat de Ibraileanu).
Desi redusa ca numar de pagini, aceasta opera cristalizeaza existenta, credintele, datinile, morala si filosofia poporului roman, Ion Creanga fiind “poporul roman insusi surprins intr-un moment de geniala expansiune” (Calinescu).
Creatia literara a lui I. Creanga cuprinde: lucrarea memorialistica “Amintiri din copilarie”, povestile (“Soacra cu trei nurori”, “Danila Prepeleac”, ” Povestea lui Stan Patitul”, “Povestea lui Harap-Alb” s.a.) povestirile (“Inul si camesa”, “Povestea unui om lenes”, “Prostia omeneasca” s.a.) si naratiunea “Mos Nichifor Cotcariul” pe care autorul a subintitulat-o “povestire glumeata”. in ansamblul ei, aceasta opera prezinta mai multe trasaturi definitorii:
a) este unitara, in sensul ca lumea infatisata este cea a satului Humulesti si, prin extensie, cea a satului moldovenesc de la jumatatea secolului trecut;
b) oamenii (prezentati in permanenta miscare) “sunt vii ca viata, schimbatori ca ea, naturali ca radacinile ei, de care nu se pot desprinde” (Pompiliu Constantinescu);
c) autorul ridica particularul la nivelul universalului: copilul universal si mama
universala (din “Amintiri …”) vor avea ca pendant personajele cu caracter exemplar din povesti: soacra ca esenta a rautatii, baba ca esenta a zgarceniei, prostul care are noroc, lenesul, “sublim” alcatuiesc o galerie cu trasaturi ingrosate, pana la imaginea unei lumi in care s-a instaurat Prostia universala (“Prostia omeneasca”);
d) stilul si limba se caracterizeaza prin oralitate si umor.
Ai vreo nelămurire?