“Poate ca nici un alt popor din Orientul Antic n-a avut despre familie o conceptie atat. de sanatoasa si de moderna ca egiptenii” (G. Nolli). Ceea ce este intr-adevar atestat in multe privinte.
Astfel, conditiile casatoriei in Egipt constituie aproape o exceptie in intreaga lume a Orientului Antic. Numeroasele cintece de dragoste pe care le cunoastem si care cu siguranta ca nu erau compozitii de studiat in scoli, si nu inventeaza situatii abstracte, ci sint la origine productii elaborate in mediul popular, reflectand situatii ce corespundeau realitatilor vorbesc clar despre o libera alegere din partea tinerilor. Chiar daca puteau sa intervina si interese economice sau combinatii de familie, este cert totusi ca tinerilor li se lasa multa libertate de initiativa.
Si sistemul dotei avea in Egipt un alt sens, o alta functie si o forma dife rita de administrare decat in alte tari ale antichitatii. In Egipt dota trebuia sa formeze un patrimoniu familial, o garantie materiala a viitorului camin. De aceea, din suma convenita (cel putin, in clasele avute) sotul aducea doua treimi, iar sotia o treime (in bani sau in natura). Cat traiau, sotii nu se atingeau de acest depozit, nici unul din ei nu putea sa-1 instraineze in nici un fel, nici macar partea adusa de unul din ei. In caz de deces al unuia din soti, cela lalt avea uzufructul intregii dote. a amandurora; dar putea sa dispuna dupa bunul sau plac numai de partea adusa de el la contractarea casatoriei. “Se cauta prin aceasta sa se evite conditia penibila si umilitoare a femeii vaduve, care ar fi putut ramine fara nici un mijloc de intretinere” (G. Nolli).
Momentul principal al ceremoniei nuptiale era drumul miresei la casa mirelui. Nu stim daca era, si in ce conditii, indisolubila o casatorie. Este probabil ca divortul se pronunta numai la cererea sotului (sau si a sotie), si in urma unei hotariri judecatoresti, care trebuia sa reglementeze si problema dotei, a diviziunii bunurilor, a succesiunii, etc. Stim insa ca in epoca tardiva (in perioada secolelor XI-VI i.e.n.) exista in Egipt si ciudatul obicei al “casa toriei de proba”: daca dupa un an de convietuire casatoria era desfacuta din vina unuia din soti, sau pur si simplu din nepotrivire de caracter sotia se reintorcea la parintii ei, luandu-si intreaga dota.
Ai vreo nelămurire?