Asemenea egiptenilor, si etruscii care credeau si ei intr-o viata de dincolo asemanatoare celei de pe pamint se pare ca aveau texte funerare in genul Cartii Mortilor. Si la etrusci, ca la egipteni, pozitia femeii era aproape egala cu cea a barbatului. Se pare ca uneori etruscii practicau si ei imbalsamarea cadavrului, folosind mijloace asemanatoare celor ale egiptenilor; si nu este exclus ca figurarea sculpturala a defunctului pe capacul sarcofagului sa de rive ca o sugestie din figurarea defunctului de pe sarcofagele de lemn ale mumiilor egiptene.

Evreii, care au trait cateva secole in Egipt (tara al carei nume este mentionat de 680 de ori in Biblie), au in cultura lor multe elemente de provenienta egipteana. Insusi numele lui Moise care a primit o educatie la scoala scri bilor este de origine egipteana, iar dupa moartea lui Solomon, unii regi iudei poarta nume egiptene. Numerosi scarabei si sigilii egiptene au fost gasite in Palestina.

In sudul Palestinei exista traditii care vorbesc de sederea lui Sinuhet printre beduini. Iar “vitelul de aur” facut din cerceii evreilor era o divinitate egipteana care ii ajutase sa paraseasca Egiptul, divinitate care ar putea sa fie chiar zeita reprezentata cu cap de vaca, Hathor. Influ enta literaturii egiptene, poetice si sapientiale, asupra celei ebraice este evi denta nu numai in Psalmul 104, cum s-a vazut, ci si in alti psalmi sapientiali.

Evidente sunt si urmele Cintecului harpistului in Eclesiastul, a Papirusului Insinger in Cartea lui Iov, a Invataturilor lui Amen-em-ope in Cartea proverbe lor; in timp ce in Cintarea Clntarilor pot fi usor detectate puncte de contact cu poezia egipteana de dragoste.

“Toate numele de zei au venit in Ellada din Egipt… Cat despre serbari populare, alaiuri si procesiuni religioase, egiptenii sunt cei dintii oameni care le-au creat datina si de la ei le-au invatat si elenii” recunoaste “parintele istoriei”.

Credintele egiptenilor cu privire la suflet si la viata de dincolo au fost difuzate in lumea greceasca prin intermediul misteriilor eleusine, care erau, foarte probabil, de origine egipteana. Maximele celor “sapte intelepti” ai Greciei amintesc textele sapientiale egiptene. Filosofia greaca este si ea indatorata intr-o anumita masura intelepciunii egiptenilor.

     

Ai vreo nelămurire?