Poporul roman s-a format in spatiul Carpato-Dunareano-Pontic, printr-un proces complex de colonizare si romaniazare.

Elementele fundamentale ale etnogenezei poprului roman sunt:
– elementul autohton dac
– elementul roman, adus de cuceritorii Daciei

Dupa al doilea razboi daco-roman, terminat cu infrangerea dacilor, cuceritorii au ocupat o mare parte din Dacia, transformand-o in provincie romana. Cuceritorii, ca si in alte parti, au adus aici numeroase legiuni, negustori, agricultori din diverse provincii al Imperiului Roman; deci au colonizat Dacia. Important este faptul ca romanii au adus si au impus in Dacia modul de viata al romanilor, civilizatia si cultura lor.

Bastinasii (autohtonii) au deprins treptat obiceiurile si modul de viata al romanilor, impletind elemente noi, cu propria lor civilizatie si cultura. Pentru ca institutiile de baza -scoala, armata, etc.- se faceau in latineste, dacii au fost obligati sa invete limba cuceritorilor. Ei au invatat latina vulgara, vorbita de colonistii romani.

Peste tot -Spania, Portugalia, Franta- romanii si-au impus limba popoarelor cucerite, silindu-le sa se romanizeze. Acest proces de deprindere cu civilizatia, cultura si limba romanilor se numeste romanizare si a durat in jur de 100-150 ani.

Unii cercetatori sustin ca romanizarea Daciei a inceput inainte de cucerirea Daciei de catre romani prin legaturile pe care autohtonii le aveau cu soldatii, negustorii romani. Din limba autohtonilor s-au pastrat cuvinte putine, in jur de 100. Printre acestea sunt o serie de toponime, -Arges, Buzau, Cris, Dunare, Jiu, Mures, Olt, Prut, Siret, Timis- cuvinte folosite: brad, barza, brusture, mazare, mos, vierzuie, tap, s.a.

Dupa anul 271 a avut loc retragerea aureliana. Armata si administratia romana au parasit Dacia sub presiunea migratiei barbare (goti, vizigoti, vandali). insa populatia daco-romana a ramas pe aceste locuri fara aparare. Daca stapanii pamanutilor au plecat, in schimb cei care lucrau au ramas pe aceste locuri, infruntand vitregia vremurilor. Unii dintre ei s-au retras in locuri mai ferite, unde se aparau mai usor de invadatori. Ei s-au retras in depresiunile Carpatilor, aceste primind numele de tari.

Putem vorbi despre limba romana dupa anul 600 adica putin dupa secolul al VII-lea.

Limba romana este o limba latinica cu un puternic caracter latin, evident in structura gramaticala si in fondul principal de civunte. Din familia limbilor romanice mai fac parte italiana, franceza, spaniola, protugheza, catalana, provensala, reto-romana, dalmata.

Formarea limbii romane din latina vulgara: evolutia limbii romane din latina populara nu a avut loc la intamplare ci dupa anumite legi, reguli (legi fonetice):
1. caderea consoanelor finale (m, t, s)
2. “l” intre doua vocale devine “r”
3. “b” intre doua vocale dispare
4. consoanele duble devin simple
5. vocalele s-au deschis

In stabilirea evolutiei cuvintelor romanesti din latina populara se foloseste metoda comparativ-istorica. Se stabileste astfel evolutia cuvantului in functie de legile fonetice si prin coparatie cu formale din celelalte limbi romanice.

Argumente ale originii romanice, latine a limbii romane: in gramatica s-au pastrat declinarile, cazurile substantivului; articolul provine din pronume (ille-illa-illud); majoritatea adjectivelor au doua si trei terminatii si invariabile; pronumele personal (ego?eu, mihi?mie, meus?meu, etc.); numeralul este de origine latina (unus?unu, duo?doi, tres?trei); verbul s-a pastrat cele patru conjugari: laudo,laudare?lauda, video,videre?vedea, dico,dicere?zice, audio,audiere?a auzi.

-Influenta slava-

Patrunderea slavilor in sudul Dunarii si in Dacia a produs schimbari importante. Datorita unor intamplari istorice influenta romana a scazut in intensitate dupa retragerea aureliana facand loc influentei slave.

Slavii ai intemeiat in sudul Dunarii un stat slavo-bulgar. Ei au fost crestinati in secolul al IX-lea. Preotii si calugarii slavi au inceput sa se raspandeasca in spatiul balcanic, ajungand si in Dacia. Romanii au fost crestinati cu mult timp inainte, asa se explica faptul ca cuvintele de baza al religiei ortodoxe sunt de origine latina (altar, biserica, crestin, preot, etc.). Preotii si calugarii slavi au tradus principalele carti religioase din greaca in slavona. Ei au raspandit aceste carti si pe teritoriul romanesc. Calugarii slavi au devenit traptat secretari in cancelariile domnesti. S-a ajuns astfel ca limba slavona sa fie folosita in cancelariile domnesti pentru intocmirea actelor oficiale si in biserica in oficierea cultului religios.

Datorita legaturilor cu slavii si a raspanidirea limbii slavone s-a ajuns la situatia ca limba romana, de origine latina, sa fie scrisa cu literele cirilice. in vorbire s-a folosit limba romana. Din limba slavona au patruns in limba romana cuvinte ca baba, gat, gol, slobod, a trai, voinic, vorba, lene, munca, a vorbi, undita, obraz si unele toponime ca Bistrita.

-Influenta maghiara-

In secolul al IX-lea au patruns in Dacia maghiarii. Ei s-au asezat in Pannonia unde au dat peste o cultura si o civilizatie romana. Aici au fost crestinati de Roma. Ei au facut numeroase incursiuni in Transilvania unde au dat peste mici voievodate romanesti. Ei au invins intinzandu-si stapanirea in Transilvania intre secolele X-XI.

In urma convietuirii cu maghiarii au patruns in limba romana cuvinte ca neam, oras, fel, chip, gand.

Nici influenta slava, nici cea maghiara nu i-au schimbat caracterul latin al limbii romane, dar i-au imbogatit vocabularul.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?