Triburile semite (inrudite cu cele arabe) au patruns in regiunea centrala a Mesopotamiei inca de la inceputul mileniului al III-lea i.e.n., intemeind aici in curand importante centre politice si economice, Akkad, Kis, Babiion, Opis, s.a. Akkadienii se deosebeau de sumerieni nu numai ca rasa, ci si ca limba (akkadiana face parte din familia limbilor semite, flexionare). Razboaiele cu sumerienii s-au succedat cu victorii alternative; pana cand regele Sargon I (2334-2279 i.e.n.) supune Sumerul, unifica intregul teritoriu dintre Tigru si Eufrat si intemeiaza puternicul stat akkadian-babilonian.
Unificarea celor doua mari state-Sumerul si Akkadul- a dus la amplificarea sistemului canalelor de irigatie, sistem fundamental pentru economia tariI, la intensificarea relatiilor comerciale cu alte tari si la infiintarea unei armate permanente de 5 400 de soldati. Sargon I a ocupat si devastat orasele-state sumeriene, a intreprins campanii militare in Siria si Liban (regiuni bogate in paduri de cedri si in mine de argint), a controlat toate drumurile comerciale spre Arabia si India, precum si cele din intreg Golful Persic; a ocu-pat mai multe orase din Elam, a supus in sfirsit aproape. intreaga Mesopo-tamie, dandu-si titlul de “rege al celor patru parti ale lumii”.
Statul akkadian atinge apogeul puterii si prosperitatii sale economice sub regele Naram-Sin (2254-2218 i.e.n.; dupa C. Daniel, 2272-2235 i.e.n.). Dupa ce a inabusit cateva rascoale si dupa expeditii militare in tinuturile Arabiei (de unde a adus mari cantitati de lemn pretios, aur, porfira, diorit negru pentru statui si vase), in ultimii ani de domnie a reusit sa invinga o uriasa coalitie (sustinuta de numeroase orase-state mesopotamiene) a hititilor si parsilor, intitulindu-se apoi “divinul Naram-Sin” si pretinzand onorurile cuvenite unui zeu.
Dar puternicul stat akkadian s-a descompus sub loviturile gutilor, navalitori din rasarit, care supun si pustiesc Mesopotamia (2150 i.e.n.).
Vechile orase insa din sudul Sumerului s-au salvat platind tribut invadatorilor, in special orasul-stat Lagas reinvie la o viata de prosperitate sub domnia regelui (sau guvernatorului patesi?) Gudea. Bun organizator, Gudea a ramas cunoscut posteritatii prin statuile care il infatiseaza (s-au gasit vreo 30), remarcabile ca factura artistica.
Ai vreo nelămurire?