Subiectul romanului ar putea fi rezumat pornind tot de la cele trei planuri:
a) Elena Draganescu (sotia unui industrias bogat) se straduieste sa organizeze un concert din muzica de Bach, eveniment la care urma sa ia parte lumea buna a Capitalei. indelung pregatit si mereu amanat, concertul este vestit, in final, printr-o repetitie (care are loc in cadrul unei inmormantari).
Preocupata fiind de propria imagine si dornica sa-si pastreze locul in elita bucuresteana. Elena reuseste sa obtina concursul marelui violonist Marcian; asemanarea sufleteasca dintre cei doi va da nastere unei iubiri spiritualizate, incheiate prin plecarea cuplului in Elvetia. Cel care va “plati” “aceasta pasiune nascuta sub semnul muzicii, va fi Draganescu (sotul Elenei) care moare de inima.
b) Al doilea plan al actiunii il are ca protagonist pe Lica Petrescu (poreclit “Trubadurul”), ruda a Elenei, amestec de parvenitism si escrocherie sentimentala, om energic si ambitios care-si va atinge tinta in viata. In tinerete, Lica avusese o legatura cu “verisoara Lina” (devenita ulterior doctorita si sotie a profesorului universitar Rim); din aceasta relatie se naste o fetita botezata Anastasia (Sia).
Autoarea prezinta – cu ajutorul retrospectivei – copilaria si adolescenta uratei Sia crescuta de tatal ei, pana cand, mare fiind, o ia Lina. Secretul nasterii Siei este ascuns cu grija pana cand Rim – dornic sa-si. ofere tardive compensatii erotice – este atras de aceasta “fecioara tare”.
Cand se dezlantuie drama si se afla adevarul, Lina o goneste pe Sia; curand, aceasta se imbolnaveste de septicemie si, cum mama ei refuza sa o ingrijeasca, moare. La inmormantare – momentul in care se aduna toate personajele ca intr-o incercare de reconstrtuire a intregului din franturi disparate – are loc repetitia generala a mult amanatului concert; peste intreaga asistenta planeaza insa imaginea diforma a sicriului.
c) Paralel cu drama familiei Rim se consuma cea a printului Maxentiu, casatorit cu Ada Razu (“Fainareasa”). Fruct al unei legaturi intamplatoare dintre o cantareata si un print veritabil, Maxentiu se dovedeste a fi, inca de mic, debil, pentru ca apoi sa se imbolnaveasca de tuberculoza. Ada – care-l cumparase pentru titlul sau de nobil saracit – il supune exigentelor unei vieti mondene, pe care Maxentiu nu le poate suporta. Boala se agraveaza si, odata cu ea, creste grija printului de a-si ascunde maladia, pentru a nu fi compatimit de Ada si de inalta societate: “El e plictisit de teama descalificarii pe care i-ar putea-o aduce in lume o suferinta atat de proletariana” (Calinescu).
Cunoscandu-l pe Lica pe strada, Ada il introduce in casa lor (sub pretextul ca fostul cavalerist se ocupa de caii de curse ai printului), apoi in alte familii, cu intentia vadita de a-l face succesorul lui Maxentiu. Curand, printul moare in strainatate. in romanul urmator (“Drumul ascuns”) Lica va deveni print-consorte al Adei.
Procedee: analiza psihologica, introspectia, existenta unor personaje-reflectori ai faptelor.
Romanul psihologic al Hortensiei Papadat-Bengescu poate fi socotit capul unei serii in care putem include proza lui Anton Holban., Al. Ivasiuc, Nicolae Breban.
Ai vreo nelămurire?