Ajuns in fruntea Babilonului, Nabucodònosor al II-lea, urmareste doua directii: asigurarea stapanirii babiloniene in teritoriile supuse de Nabopolassar (Elam, Siria de Nord) si extinderea statului babilonian; transformarea Babilonului in cel mai important, mai intins si mai falnic oras al Orientului antic. La exterior, Nabucodònosor al II-lea a supus intreaga Sirie si Palestina. in 605 i.e.n., reprima o rascoala a Iudeei, cucereste Ierusalimul, capitala iudee si, aplicand o mai veche metoda asiriana, transfera o parte din populatie (prima captivitate babiloniana a evreilor), in 596 i.e.n., invinge pe rasculatul Joachim, plaseaza pe tronul Iudeei pe Sedecias si transfera o alta parte a populatiei (a doua captivitate babiloniana a evreilor). Sedecias, insa, se aliaza cu fenicianul Itobaal al III-lea, regele Tyrului, cu Egiptul, cu Edomul, Moabul si Ammonul, provocand o noua expeditie a lui Nabucodònosor al II-lea, in 587 i.e.n. Dupa 18 luni de asediu, armatele lui Nabucodònosor al II-lea cuceresc Ierusalimul, pe care-l distrug impreuna cu celebrul Templu al lui Solomon si deporteaza populatia care mai ramasese (a treia captivitate babiloniana a evreilor). Tyrul rezista timp de 13 ani asediului babilonienilor, dar pana la urma este invins, Nabucodònosor al Il-lea intrand in stapanirea puternicei flote tyriene, pe care o indreapta contra Egiptului. Prevenitor fata de fostii sai aliati contra Asiriei, mezii, de care era legat si printr-o uniune personala (sotia sa Amytis era din casa regala meda a lui Cyaxares), Nabucodònosor al II-lea fortifica granita estica cu acestia.
Din Babilon Nabucodònosor al II-lea a facut prima metropola din istorie. Iata termenii cu care Daniil apreciaza fala Babilonului: “Tu, care ai ajuns mare si puternic, ai crescut si ni ajuns pana la ceruri si a ta stapanire se intinde pana la capatul pamantului”. Viata economica a orasului si a imperiului era deosebit de activa. Numarul locuitorilor se apropia de patru milioane, ceea ce insemna cea mai mare aglomerare umana de pana atunci (dupa China). Scrisorile de credit eliberate de casele bancare si comerciale babiloniene ce onorau in intregul Orient Mijlociu. Pentru dezvoltarea, Iara precedent, a agriculturii, sub Nabucodònosor al Il-lea n fost construita o retea de irigare formata din patru canale Intre Tigru si Eufrat, doua canale paralele cu Eufratul si un lac artificial de acumulare pentru regularizarea debitului, de 400 de kilometri patrati.
Titanica trufie a Babilonului sta, insa, in zidurile, in palatele, in templele, in reteaua sa stradala. Nabucodònosor al II-lea a construit cinci cordoane de ziduri. Incinta orasului (orasul interior) era protejata de doua cercuri concentrice de ziduri, de 7 si 8 metri latime, distantate cu 12 metri unul de celalalt; spatiul dintre aceste doua cordoane de ziduri era umplut cu pamant batut, incat latimea totala a zidului de incinta atingea 27 de metri pe o inaltime de 100 de metri. Zidul era prevazut cu 600 de turnuri si, dupa Herodot, cu 100 de porti de arama decorate cu basoreliefuri. Urma zidul mijlociu, care proteja asezarile lipite de orasul interior, asa-numitul oras exterior. Al patrulea rand de fortificatii era zidul exterior, care proteja si orasele Kish (13 kilometri de Babilon) si Borsippa (24 kilometri de Babilon) care devenisera un fel de sateliti ai Babilonului. Dupa cele mai modeste aprecieri antice (Ctesias), patrulaterul care era constituit din acest al patrulea rand de fortificatii avea latura de 17,3 km, incluzand, deci, o suprafata de 300 de kilometri patrati. Dupa Herodot, latura acestui patrulater era de 22 de kilometri, inchizand, deci, o suprafata de aproape 500 de kilometri patrati. Al cincilea rand de fortificatii babiloniene era zidul med, construit la nord, intre Eufrat si Tigru, acolo unde distanta dintre fluvii era cea mai mica, 30 de kilometri. Orasul interior era despartit de apele Eufratului in doua jumatati aproape egale, aparate inspre fluviu cu ziduri puternice si unite printr-un pod de piatra lung de 900 de metri.
Pentru prima data in istorie, strada devine element arhitectural, depasind rolul de pasaj. Strazile Babilonului erau largi, se intretaiau in unghiuri de 90 de grade, purta fiecare numele unui zeu, formau 625 de grupuri de case cu cate 3-4 etaje. Un exempivi de valorificare arhitecturala a strazii il constituia Galesi procesiunilor, care pornea de la poarta Ishtar, atingea Esangila si se oprea la podul de piatra de peste Eufrat. Calea procesiunilor, lata de 23 de metri, era pavata cu placi d piatra alba si trandafirie si incadrata de ziduri inalte de 7 metri, in intregime acoperite cu placi de smalt albastru, decorate cu reliefuri (rozete galbene si lei in mers, lungi de 2 metri). Orasul intretinea 53 de temple ale zeilor locali, intre care cel mai important era Marduk, precum si 1300 de altare inchinate zeilor populatiilor straine, in Babilon, in vremea lui Nabucodònosor al II-lea, vorbindu-se circa 20 de limbi diferite. Anticul calator prin Babilon, dupa ce era surprins si impresionat de forta ce se degaja din puternicele sale brauri de aparare, era covarsit de fastul cladirilor sale.
Ai vreo nelămurire?