Cel mai mare poet romantic roman si ultimul poet romantic european, Mihai Eminescu,a trait intre anii 1850 si 1889.

Nascut la Botosani intr-un colt al tarii,Eminescu si-a petrecut copilaria la Ipotesti. Avand o familie destul de bogata,Eminescu isi incepe scoala acasa cu dascal particular. Gimnaziul l-a facut intr-un regim cazon,dar Eminescu nu s-a adaptat si astfel el colinda tara impreuna cu trupe de actori ambulanti,adunandu-si in caietele sale folclor,dezvelind istoria poprului nostru si admirand frumusetile tarii.

In 1864,la moartea profesorului sau Aron Pumnul scrie prima sa poezie.Eminescu scrie poziile “De-as avea”,”Din strainatate”,”La Bucovina”,”O calatorie in zori” pe care in 1866 le trimite revistei “Familia” spre a-i fi publicate. Iosif Vulcan,conducatorul revistei,este incantat de talentul poetului si ii schimba numele din Eminovici in Eminescu.

Intre anii 1870 si 1874,poetul pleaca la Viena apoi la Berlin pentru studiu univesitar. In acesti 4 ani el trimite multe poezii in tara.

Din 1874 pana in 1883 are diferite functii prin tara.In 1883 se imbolnaveste si moare in 1889.

Eminescu a compus foarte multe poezii,dar a scris si proza:nuvele,un basm cult,poeme si un roman neterminat.Poeziile lui Eminescu se impart in patru categorii:poezii de dragoste si a naturii,poezii de mediatatie istorica si sociala,poezii de inspiratie folclorica si poezii de mediatatie filozofica.

Poezia “Sara pe deal” face parte din categoria poeziilor dragostei si a naturii. Poezia este o idila.

In aceasta poezie,poetul isi emite sentimentul de dragoste.Eminescu viseaza,prin vis el isi potoleste acest sentiment intalnindu-se cu iubita lui.

In prima strofa a poziei este descrisa natura si locul unde cei doi indragostiti se vor intalni.Sentimentul dominant este melancolia.Iubitul isi imagineaza iubita care-l asteapta sub un salcam.Turmele care urca pe deal si stelele prevestesc sosirea noptii.

In a doua strofa,poetul o “vede” pe iubita nerabdatoare. Aici,se impletesc planul cosmic cu cel terestru.

In a treia si a patra stofa se evoca sentimentul iubirii al indragostitului. Sentimentul este proiectat in intreg universul.In a patra strofa este din nou prevestita sosirea serii.Iubitul este din ce in ce mai emotionat,mai nerabdator.

In strofa a cincea,iubitul se apropie de iubita,intrand intr-o lume care incepe cu ei doi.Iubitul isi imagineaza ca impreuna cu iubita lui va petrece toata noaptea,iar in ultima strofa iubitii vor adormi surazand unul langa altul “sub inaltul,vechiul salcam”.

Poetul intelege ca pentru o astfel de iubire merita sa-ti sacrifici viata.

Trimite prietenilor

Ai vreo nelămurire?