Definita drept sinteza a basmului romanesc, “Povestea lui Harap-Alb” respecta – pana la un punct – schema basmului popular: confruntarea dintre principiul raului si cel al binelui, victoria celui din urma, existenta unui mezin care i se substituie lui Fat-Frumos, drumul intru initiere al acestuia, nunta – ca final fericit.
Privita insa mai atent “Povestea lui Harap-Alb” releva si o seama de deosebiri care-i confera unicitatea:
– intinderea mare a textului care este alcatuit dintr-un lant de “micro-nuvele” curgand una din cealalta;
– amestecul neobisnuit de real si fabulos, intr-o naratiune in care ar fi trebuit sa predomine cel de-al doilea;
– existenta unor elemente mitico-simbolice (care trimit la mari mituri universale);
– metafora drumului?
La un prim nivel de lectura, textul releva mai multe motive narative:
a) Motivul cautarii norocului.
imparatul Verde, ajuns la batranete fara a avea descendenti in linie masculina, ii scrie fratelui sau Craiul, cerandu-i pe unul dintre cei trei feciori, ca urmas la tron. Si cum primii doi fii se dovedesc a fi lipsiti de barbatie, mezinul este tentat sa incerce si el.
Sfatuit de Sfanta Duminica sa revigoreze timpul fast al tineretii Craiului, el isi alege calul (supunandu-l la proba jaratecului) si le reda armelor tatalui sau vechile virtuti, indepartand rugina (care le adusese degradarea).
Odata incheiate aceste preparative, fiul craiului este “botezat” intru soare si luna, prin cele trei zboruri cosmice ale calului; numai dupa acest ritual, el va fi capabil sa depaseasca proba curajului (la care si-a supus Craiul feciorii) si sa porneasca in lume spre a-si cauta norocul.
b) Motivul pactului cu diavolul este sugerat inca inainte de plecarea la drum, Craiul sfatuindu-si mezinul sa se fereasca de omul ros si “mai ales de cel span”. Cele trei intalniri cu Spanul se vor petrece in padurea labirint, tanarul fiind momit, tot de atatea ori, sa si-l ia ca sluga pe acest viclean. Speriat de greutatile drumului si “boboc” in astfel de lucruri, mezinul Craiului este atras in fantana malefica in care se va incheia pactul cu diavolul. Tot acum, Spanul isi dezvaluie identitatea, strigandu-si, spre adancuri, numele esential: “Chima raului pe malul paraului!”.
c) Motivul depasirii probelor initiatice are cea mai lunga desfasurare epica (de la sosirea lui Harap-Alb la curtea imparatului Verde si pana la sfarsitul actiunii). Este un fragment unitar, cu toate ca fiecare proba constituie o “micro-nuvela” care poate fi analizata separat; “Unitatea epica a scrierii rezida in inefabila fuziune dintre partitura realist-stranie, de o parte, si partitura miraculos-fabuloasa, de alta parte” (N. Ciobanu).
Avand un caracter ezoteric (prin folosirea numarului trei), probele sunt necesare pentru ca Harap-Alb sa dobandeasca rolul de erou civilizator: salatile (luate din Gradina Ursului) si pielea Cerbului “solomonit” vor constitui, la modul simbolic, implinirea celor trei regnuri ale lumii (vegetal, animal si mineral), realizand astfel intregul. Ultima proba (aducerea fetei imparatului Ros) va instaura in aceasta lume reintregita, pacea (prin uciderea diavolului) si armonia (prin savarsirea nuntii).
Ai vreo nelămurire?