Articles Tagged: antichitate

Traian nu a neglijat nici unul din elementele ce ar fi putut contribui la succes in cele mai importante si mai grele razboaie ale sale – contra Daciei. Renumele ei si al luptatorilor daco-geti inspaimanta la Roma de mai bine de un secol si jumatate, getii fiind “Gigantii”, “adevarate imagini ale lui Marte” (Ovidius, Ex […]

Traian reia razboiul in primavara lui 102, pornind de pe pozitiile dobandite in 101, cu trupele partial refacute. Nici de asta data solia lui Decebal catre Pacorus al II-lea, regele partilor, caruia regele geto-dac ii trimite in dar pe Callidromus, un sclav capturat de Susagus in palatul lui M. Laberius Maximus, nu reuseste sa obtina […]

“Pana departe in larg se intinde asupra marii vaierul si plansul, pana cand ceasul noptii intunecate potoleste totul”. Sunt aceste randuri o frantura de reportaj din urma cu douazeci si cinci de secole, reportajul zilei de 28 septembrie, anul 480 i.e.n., cuprins in tragedia Persii. Vaierul si plansul sunt persane, autorul, care inde plineste conditia […]

Dotat cu asemenea calitati, servind cea mai mare grupare politica si, totodata, profesionala (de interese economice), Temistocle ajunge, la numai 32 de ani, arhonte al cetatii (493 i.e.n.), functie in care este reales si in anul urmator. isi datora popularitatea si originii sale modeste; tatal sau, Neocles, era negustor, de mica anvergura, iar mama sa […]

In mai 480 i.e.n., sub comanda chiar a “Marelui Rege”, o uriasa oaste (trupe si flota) atinse Grecia. La sfirsitul lunii iulie, la Thermae, se intalnira liota persana (1000 corabii) si armata de uscat (circa 200 000 de oameni). Eschil aprecia ca flota persana numara circa 1 000 de vase, iar Herodot, 1208. Mai mult […]

Maciuca ateniana transforma orgolioasa flota a “Marelui Rege” (600 de vase) intr-o ingramadire jalnica, ce fu, pana seara, nimicita. insusi Ariabignes, aflat la comanda flotei persane, pieri in lupta. Xerxes, temandu-se de un evenual atac in Asia al flotei grecesti (Temistocle chiar propusese un atac pe mare in Helespont, pentru a taia comunicatiile ostilor persane, […]

Intelegand ca Sparta nu va fi niciodata loiala Atenei, intuind intentia de dominatie a lacedemonienilor asupra intregii Grecii, Temistocle a determinat fortificarea Atenei si Pireului, starnind protestul Spartei. Totodata, reorganizand si intarind flota Atenei, capata o pozitie dominanta in Liga deliana, Atena devenind practic stapana de necontestat a unui imens imperiu maritim. Tot Temistocle a […]

In 745 i.e.n., un general asirian, Pulu, intervine energic, sprijinit de trupele de sub comanda sa, in disputa dinastica din Assur si se proclama rege luand, ca un simbol, numele celui mai puternic din vechii regi asirieni: Tiglatpalassar, in cazul domniei sale al III-lea. intr-o domnie relativ scurta, iul re 745-727 i.e.n., Tiglatpalassar al III-lea […]

Pentru ca sistemul administrativ propus de asirieni sa atinga eficienta maxima, Tiglatpalassar al III-lea a redus suprafata provinciilor (ele au devenit regiuni), a micsorat drepturile guvernatorilor de provincie schimbandu-le statutul in sefi de regiune. Ei aveau, ca principale atributii, strangerea impozitelor, pe care le varsau in vistieria imperiala, mobilizarea oamenilor la prestatiile imperiale, comanda militara […]

Aheii au invadat Grecia prin 2500 i.e.n. Este primul val de invazie cunoscut asupra Greciei. Voinici, blonzi, folosind o limba care a stat Ia baza elinei, coborind din nord, aheii au aparut initial in Thessalia (Grecia de Nord), impingind in munti vechea populatie de pelasgi si perhebri, de origine preindoeuropeana (probabil inruditi cuetruscii), care, prin […]