Articles Tagged: antichitate

In secolele al XlV-lea-al XVI-lea statutul international al Tarilor Romane este determinat de doi factori: – raporturile dintre marile puteri vecine; – obiectivele politice externe romanesti. Mijloacele folosite de domnitorii romani au fost: – militare pana la 1600 – diplomatice si militare dupa 1600 Raportul de forte era favorabil Imperiului Otoman. Cauze: – Tarile Romane […]

mijlocul sec. II – 43 i.Hr – prima etapa a romanizarii Daciei. 43 i.Hr – 69 d.Hr. – a II-a etapa a romanizarii Daciei. 82-44 i.Hr.- Burebista, conducator de origine getica care a realizat uniunea triburilor geto-dace. 46 d.Hr. – integrarea Dobrogei in provincia Moesia. 69-106 d.Hr. – a II-a etapa a romanizarii Daciei – […]

Aparitia popoarelor romanice este un proces istoric european. in a doua jumatate a mileniului I apar popoarele romanice europene, proces in care se incadreaza si formarea poporului roman (etnogeneza romaneasca). Popoarele romanice sunt rezultatul unei duble sinteze: dintre autohtonii (dacii) din teritoriile cucerite de Roma si colonistii romani; prin asimilarea culturii romane autohtonii se romanizeaza […]

Vlad Tepes 1448; 1456-1462; 1476 Intr-un contact international favorabil (se planuia organizarea unei noi cruciade sus-limita de papalitate) – 1459- Vlad Tepes refuza plata tributului; – 1460- incheie o alianta cu Matei Corvin; – 1461-1462 – organizeaza o campanie in sudul Dunarii; – devasteaza o intinsa regiune. Consecinte: – mai-iunie – Imperiul Otoman intreprinde o […]

In preajma anului 1500 in Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania traiau circa 3 milioane de locuitori. Principalele ramuri ale economiei: – agricultura si cresterea vitelor. Societatea rurala cunoaste un proces de accentuata polarizare: a.boierii – puterea boierilor din Tarile Romane provenea din stapanirea pamantului; – boierimea era diferentiata in functie de marimea proprietatii si de modalitatea […]

Limba romana este o limba neolatina. La formarea acesteia au concurat trei elemente: – substratul – daco-moesic; – stratul – latin; – adstratul – slav. La formarea limbii romane a contribuit latina populara (vulgara) vorbita in Dacia dar si la sud de Dunare. Initial ea a integrat elemente ale limbii dacilor (150-160 de cuvinte referitoare […]

Autohtonii Pentru secolul III-VIII singurele izvoare pe baza carora poate fi reconstituit modul de viata al autohtonilor sunt cele arheologice. Populatia locala: – vorbeste o limba romanica; – era sedentara, compusa din agricultori si pastori; – locuia in mici asezari rurale ridicate in zone greu accesibile; Sunt documentate peste 1 000 de asezari in care […]

In perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al III-lea si secolul al VUI-lea in spatiul carpato-dunarean se produc o serie de procese transformatoare care au dus la schimbari etnice si politico-sociale: – formarea poporului roman; – aparitia primelor structuri politico-statale de tip medieval. – patrunderi succesive ale unor populatii migratoare venite din nordul Europei si stepele […]

Formarea statelor medievale romanesti s-a realizat in doua mari etape: I. unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala; II. crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale. Formatiunile de la sud de Carpati in secolul al XIII-lea Dupa cucerirea Transilvaniei, regalitatea maghiara a manifestat un interes sporit pentru teritoriile de la S si E de Carpati. Informatii […]

In anul 271 imparatul Aurelianus retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la N de Dunare. Dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la N de Dunare: 1. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta: a. vechi centre urbane: Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. b. o parte a locuitorilor vechilor […]