Institutii si structuri etnice in voievodatul Transilvaniei

Structurile institutionale, etno-demografice, confesionale din Transilvania sunt raportate la doua perioade istorice I – inainte de cucerirea Transilvaniei de catre maghiari II – dupa cucerirea Transilvaniei. Pana la cucerirea Transilvaniei de catre unguri realitatile politico-administrative sunt cele specifice convietuirii romano-slave. Elita societatii locale din jurul anului 900 poate fi desemnata prin perechile de termeni: – […]

Vezi referatul complet

Situatia externa in timpul domniilor voievozilor romani

In secolele al XlV-lea-al XVI-lea statutul international al Tarilor Romane este determinat de doi factori: – raporturile dintre marile puteri vecine; – obiectivele politice externe romanesti. Mijloacele folosite de domnitorii romani au fost: – militare pana la 1600 – diplomatice si militare dupa 1600 Raportul de forte era favorabil Imperiului Otoman. Cauze: – Tarile Romane […]

Vezi referatul complet

Organizatia Natiunilor Unite

Organizatie interstatala, ONU ia fiinta la 25 aprilie 1945 pe terenul lasat liber de desfintarea Ligii Natiunilor. Sediul noii organizatii va fi stabilit la New York, in tara invingatoare din 1945. Carta Natiunilor Unite stipuleaza principiile care au animat cele 51 de state fondatoare. Principalele obiectivele ONU sunt de a mentine pacea si securitatea internationala, […]

Vezi referatul complet

Istoria geto-dacilor

Geto-dacii – reprezinta aripa nordica a tracilor; – sunt fauritori ai civilizatiei fierului la nord de Dunare. Etnonimul de geti este folosit pentru prima data de autori greci: a.Sofocle b.Herodot in Istorii: – despre cadrul natural al getilor; – campania lui Darius I impotriva scitilor si opozitia getilor (514 i.Hr.); – primul autor ce mentioneaza […]

Vezi referatul complet

Neveridicitatea teoriei roesleriene

Robert Roesler si A. D. Xenopol – Lucrarea lui R. Roesler – Studii romanesti. Cercetari cu privire la istoria veche a Romaniei (1871, Leipzig) si raspunsul lui A.D. Xenopol formulat in Studii asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana (1884, Iasi) au aparut intr-o epoca de intense dispute politice si nationale in legatura cu drepturile romanilor […]

Vezi referatul complet

Sinteza daco-romana

Romanii s-au format pe un teritoriu vast care se intindea la nordul si la sudul Dunarii, ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia. Cuceritorii romani s-au suprapus peste o serie de populatii tracice, inrudite intre ele: dacii, getii si moesii. Prima sinteza a fost aceea dintre daci si romani, care sta la baza formarii poporului […]

Vezi referatul complet

Civilizatia romana in Dacia

Administratia Dobrogea cucerita din 28 i.Hr. este inclusa in provincia romana Moesia in 46 d.Hr. Dacia: – devine provincie romana de rang consular (imperial) in anul 106 d.Hr. – are Capitala Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa; – are guvernator de rang consular. Armata -Armata romana este organizata in:legiuni si trupe auxiliare. – in Dacia au […]

Vezi referatul complet

Evul Mediu crestin romanesc

Evul Mediu crestin a transformat institutia ecleziastica (Biserica) si autoritatea laica (Domnia) in elementele esentiale ale constructiei politico-statale. Biserica si Domnia reprezinta o unitate indisolubila in statele medievale romanesti. Biserica – Reprezinta puterea suprema pe plan spiritual. Crestinismul a avut la romani: – o origine romana demonstrata de terminologia provenita din limba latina; – un […]

Vezi referatul complet

Societatea romanească in secolele IX-XIII

Formarea statelor medievale romanesti este: – rezultatul evolutiei societatii romanesti din primele secole ale mileniului I; – un reflex de aparare fata de pericolul extern. La sfarsitul mileniului I factorul de continuitate a vietii romanesti este obstea sateasca, o comunitate de oameni cu o organizare social-economica proprie si un teritoriu bine delimitat, care indeplineste functii: […]

Vezi referatul complet

Religia in Dacia dupa retragerea aureliana

Raspandirea crestinismului in limba latina la N de Dunare demonstreaza romanizarea ireversibila a dacilor si continuitatea daco-romanilor. Crestinismul la romani a avut un caracter popular. – S-a raspandit initial fara sustinerea politica a structurilor Bisericii. – Primii crestini au patruns in Dacia o data cu armatele si colonistii adusi de Traian. – Raspandirea crestinismului pana […]

Vezi referatul complet