Ce propune atunci Cioran pentru exorcizarea demonului geopolitic? Singura solutie este, dupa el. o “schimbare la fata”, o transfigurare istorica cu un Bucuresti devenit centru al regiunii, recunoscut ca Noul Constantinopol. Virtutile necesare se revendica integral de la conceptele de forta dinamism, ardoare, cu asumarea contradictiilor ce rezulta dintr-un elan prea mare: “NU vreau o […]
Articles Tagged: comentariu
Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – prima parte
“Amurgul gandurilor” este ultima carte publicata in tara de Emil Cioran, in 1940, dupa “Pe culmile disperarii” (1934), “Cartea amagirilor” (1936), “Schimbarea la fata a Romaniei” (1936), “Lacrimi si sfinti” (1937). Deja aceste volume, la care se poate adauga “indreptar patimas”, ramas inedit pana in 1991, reprezinta o opera cu trasaturi distincte in peisajul epocii, […]
Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a doua parte
Asocierile bizare caracterizeaza tehnica filozofului, a carui specialitate, de esenta romantica deci contrastanta este formula oximoronica Tensiunea creata prin manuirea nonsalanta a acestei figuri rare care este oximoronul ne recomanda din plin specificul cioranian: “…omul este o ruina invincibila. Cine i-o fi turnat atat entuziasm in deceptii?”. Este, evident, un autoportret al atentului moralist care […]
Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a treia parte
Expresia parcimonioasa dar exploziva, derutanta cateodata in continut, insa intotdeauna vitalista in forma este la ea acasa pe parcursul intregului volum “Fiecare om este propriul lui cersetor” sau “Vocea sangelui este o elegie neintrerupta” sau “intr-o lume fara melancolie, privighetorile ar incepe sa scuipe si crinii ar deschide un bordel”, ca si “Orice fel de […]
Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a patra parte
Lui Cioran lucrurile “caldute”, oraganizate in norme acceptabile doar de catre mediocri, ii par uneori, de-a dreptul vulgare. Cel mai mult ii repugnau diversele infatisari ale modului administrativ, cel care are pretentia de a ordona existenta exterioara a omului, ignorand-o pe aceea interioara Afland din biografia ganditorului ca a fost un “etern student”, prelungind o […]
Comentariul operei Amurgul gandurilor scrisa de Emil Cioran – a cincea parte
Extazele Terezei de Avila, coroborate cu tentativele sterile ale tributului hidalgo, par sa defineasca o practica originala a amaraciunii ca deviza, ca proiect existentialist si stilistic. Din frecventarea textelor unor iluminati, lipsiti de orice obiectiv pragmatic, s-a nascut laitmotivul cioranian al utilitatii intelese ca hidosenie. Ceea ce pune in valoare o fiinta nu apartine acestei […]
Comentariul romanului Craii de Curtea-Veche scris de Mateiu I Caragiale – a treia parte
Din descrierea Bucurestiului de odinioara se degaja un farmec particular, o savoare neobisnuita care captiveaza si vrajeste cititorul. Darul remarcabil de a sugera si de a crea atmosfera, de a planui scene de un pitoresc inedit si de un viu colorit izvoraste din imaginatia de mare efervescenta lirica a lui Mateiu Caragiale si indeosebi din […]
Comentariul romanului Enigma Otiliei scris de George Calinescu
George Calinescu a gandit problemele romanului in sens clasicizant, intr-o epoca (cea interbelica) in care eforturile de innoire a mijloacelor si a mentalitatii erau foarte puternice. Desi nu respinge, in principiu, romanul modern, creatorul Enigmei Otiliei amendeaza unele idei ale celui mai activ teoretician al acestuia, Camii Petrescu, afirmand ca literatura nu trebuie sa fie […]
Comentariul romanului Istoria ieroglifica scris de Dimitrie Cantemir – a treia parte
Istoria ieroglifica este si un roman istoric, totodata deoarece se ocupa de o anumita perioada din istoria Tarilor Romane, in relatiile lor de dependenta fata de inalta Poarta, vizand aspecte legate de lupta pentru putere. Autorul fiind implicat el insusi in evenimente, ca personaj principal, Istoria ieroglifica poate fi considerata si un roman autobiografic. Pentru […]
Comentariul romanului Istoria ieroglifica scris de Dimitrie Cantemir – a patra parte
Continutul romanului este, insa, incifrat printr-o serie de masti si simboluri. imparatia patrupedelor sau Tara Leului este Moldova Tara Romaneasca este imparatia pasarilor sau Tara Vulturului. Imperiul Otoman este imparatia pestilor, inalta Poarta este templul Pleonexiei (al lacomiei). Constantinopolul este Cetatea Epithimiei (a poftei de inavutire). Dintre mastile personajelor, cele mai importante, principalii protagonisti, care […]