Remarcabil scriitor roman, Augustin Buzura se afirma in campul literaturii contemporane ca unul dintre cei mai vigurosi prozatori ardeleni. In romanele sale – “Absentii” (1970), “Fetele tacerii” (1974), “Orgolii” (1973), “Refugii” (1984), “Drumul cenusii” (1988), autorul cauta intotdeauna dincolo de aparente, e interesat de ceea ce e ascuns – preocuparea de subconstientul personajelor e divulgata […]
Articles Tagged: comentariu
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a doua parte
Cele mai multe personaje ale romanului par a nu avea nici o legatura intre ele, poate nici nu se cunosc – decat asa, din “gura targului”. Ca in romanul clasic, exista insa un erou- liant, care desi are o indeletnicire ce ni l-ar putea apropia sufleteste, nu reuseste a ne deveni simpatic. Este vorba despre […]
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a patra parte
Pentru a doua oara E.B. va deveni victima, de data aceasta fatal, a puternicei sale forte morale: se sinucide, din motive pe care scriitorul refuza sa ni le dezvaluie. Interesant la Nicolae Breban este modul inedit de a crea o serie de cupluri, ce devin polarizante. Seducatoarea Lia nu va reusi sa atraga atentia viitorului […]
Comentariul romanului In absenta stapanilor scris de Breban Nicolae – a cincea parte
Autorul nu vrea sa realizeze o literatura a cuplurilor, ci, cum noteaza M Iorgulescu, “a destramarii lor, printr-o complicitate a constiintelor”, care risipesc iluzia “realitatii in realitate”, cazand intr-un grotesc tragic. Constituirea perechilor care, in general, esueaza, insinueaza in roman “ideea de geneza, experienta si ratare”, in dorinta fiilor, a tinerei generatii, de a-si construi […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Flori de mucigai – a treia parte
Arghezi cauta incepand cu “Agate negre” si “Flori de mucigai”, trivialul, grotescul si absurdul, iar centrul metafizic al poeziei se afla in misterul raului si al suferintei umane. Creatia argheziana reprezinta o reforma cutezatoare in limbajul poetic: “Cuvintele, la el par ca au prins viata si au sarit de la locul lor cu sens cu […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Morgenstimmung- prima parte
In concertul liricii erotice, Tudor Arghezi este o voce inconfiindabila Paralel cu “Agate negre” (1904), Arghezi publica in revistele vremii poeme suave si delicate, de o rara fragezime si puritate: “Sfarsitul toamnei” (Linia dreapta, I, 4, 1 iunie 1904), Doliu (Viata romaneasca, dec., 1911), “Drum in iarna” (Viata sociala, L 11-12). “Poezia de iubire a […]
Comentariul poeziei lui Tudor Arghezi Morgenstimmung – a doua parte
Textul la care ne referim, prin ambiguitatea lui structurala, permite discernerea unor semnificatii profunde, aproape de sfasietoarea drama a cunoasterii, implica, in substanta ei ideatica, aceeasi sete devoratoare de absolut, ca in “Psalmi”, “cunoscuti si recunoscuti ca impersionanta poezie a credintei si tagadei.” (Constantin Parfene) Indiscutabil, cantecul strecurat in sufletul atata timp zavorat, umpland “cladirea […]
Comentariul poeziei lui George Bacovia Plumb – prima parte
In istoria literara nationala, Bacovia se inscrie in epoca interbelica, apartinand celor trei mari “B” (alaturi de Lucian Blaga si Ion Barbu). El a creat in opera sa o atmosfera aparte, descoperind o alta stare de poezie, o alta sensibilitate. Criticii literari, in unanimitate, vad in Bacovia cel mai valoros reprezentant al simbolismului romanesc. Lirica […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti – prima parte
Lipsit de profunzimi, Alecsandri are o sensibilitate particulara pentru comunicare si succes, care il face sa considere poezia o forma superioara a sociabilitatii. Opera sa traieste din legaturile cu prezentul. Poetul scrie in mod evident pentru a fi citit si declamat, isi orienteaza discursul catre public, ravnind la recunoasterea generala. Aceasta deschidere catre receptarea imediata […]
Comentariul poeziei lui Vasile Alecsandri Serile la Mircesti -partea a doua
Alecsandri pretuieste clipa de ragaz. Cotidianul, in ceea ce are previzibil si repetabil, este pentru poet o sursa de placeri rafinate: focul din soba si lumina lampilor, cu irizari si clar-obscururi care desteapta imaginatia, aromele ceaiului si jocul alintat al cateilor aduc in poezie acea seductie a otium-ului, pe care autorul trebuie sa-1 fi deprins […]