“Poezia e un gand, dar un gand intrupat”, spunea C. Noica. Intre poetii contemporani de meditatie adanca se afla Stefan Augustin Doinas – “un romantic la modul apropiat de clasicism” (I. Rotam). Publicata in 1945, refacuta in 1950 si aparuta in volumul “Omul cu compasul” in 1966, poezia “Mistretul cu colti de argint” demonstreaza pe […]
Articles Tagged: comentariu
Comentariul poeziei Tiganiada scrisa de Ion Budai-Deleanu – a cincea parte
Tiganii isi aleg o comisie si un sfat, un fel de “parlament”, dar indeciziile, in privinta guvernarii, ii conduc spre o solutie de compromis si spre o forma mixta de guvernamant, practic, imposibil de realizat, intrucat contine elemente eteroclite si contradictorii: “Adeca pusera sa nu fie/ Stapania lor nici monarhica/ Nici orice feliu de-aristocratie/ Dar […]
Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion – prima parte
Ion Caraion (pseudonimul lui Stelian Diaconescu) apartine asa-numitei “generatii a razboiului”, din care mai fac parte Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru sau Constant Tonegaru. Sensibilitatea lor poetica este marcata de traumele celei de-a doua conflagratii mondiale, astfel ca ni se propune o estetica particulara, care asociaza o irepresibila dorinta de autenticitate, demitizanta, desacralizanta, cu tehnica resuscitarii […]
Comentariul poeziei Fantana scrisa de Ion Caraion – a doua parte
Aparent, avem de-a face cu un perpetuum mobile, cu o miscare in care cuvantul circula transgreseaza lumile, pornind din gradina adamica plina cu “fructe si pasari”. Plecat din Paradis, adjectivul ajunge sa configureze a alta realitate, suficienta siesi, din moment ce este animata si ea de “pasiuni care se cocoata” si nu se arata scutita […]
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a doua parte
In pragul senectutii sale, Blaga a trait o splendida “vara a sangelui”, a carei experienta s-a cristalizat intr-un lirism de o puritate desavarsita, transparent si solar, de o inegalabila forta in calmul sau de element cosmic – care reprezinta cea mai inalta culme a creatiei sale. Cele mai frumoase poeme de dragoste ale lui Blaga […]
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a treia parte
In chemarea femeii, cuvantul dor implica nevoia de regasire a fiintei noastre intr-o alta durata Cantecul iubitei este ca al Isoldei, aspiratie de total, de vesnicie prin dragoste: 'Femeie/ ce mare porti in inima si cine esti?/ Mai canta-mi inca o data dorul tau, Sa te ascult/ si clipele sa-mi para niste muguri plini/ din […]
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a patra parte
Poezia indica o mutare a naturii in sufletul poetului, cu tot ceea ce in eternitate se “desfasoara” in ea “Iubito-mbogateste-ti cantaretul/ muta-mi cu mana ta in suflet lacul, si ce mai vezi, vapaia si inghetul/ dumbrava, cerbii, trestia si veacul.” Poetul accepta lumea asa cum aceasta i se daruie, prin intermediul iubitei, lumea buna si […]
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu – prima parte
Vremelnic regizor si ctitor vremelnic de companii teatrale (“Masca”, 'Treisprezece si unu” s.a), G. M. ZAMFIRESCU (1898-1939) s-a impus precumpanitor, in scurta sa viata, ca dramaturg si romancier al mahalalei bucurestene, prin Domnisoara Nastasia, Idolul si Ion Anapoda – in teatru, Madona cu trandafiri. Maidanul cu dragoste, Bariera, Sfanta mare nerusinare, Cantecul de tinelor – […]
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu – partea a doua
Peisajul acestei mahalale sordide este violent colorat de oameni framantati de patimi devoratoare si de aspiratii cutremuratoare. Nastasia uraste Mahalaua Veseliei, cu tot cortegiul de intamplari, umilinte si vexatiuni care i-au agresat dar n-au putut sa-i intineze fiinta ea aspira la o preschimbare a vietii sale, o data cu visata revenire in lumea ei de […]
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu – partea a treia
Citam unul din pasagiile acestei spovedanii tulburatoare, in care Vulpasin sedestainuie lui Ion Sorcova, in ziua in care vine sa ceara mana Nastasiei: “Vulpasin (a inchis ochii suspinat). Carpa, Ioane nene, nimic… Catu-s de mare si voinic, carpa, nimic… (Pornire) Nu-i asa ca-s prost si muiere, ca-s bun de scuipat si de batut la talpi? […]