Intriga se tese mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l rapi pe Catalan, calul lui Stefan. Armasarul domnesc are insusiri magice. In el este concentrata puterea voievodului. Ionut este chemat in slujba domneasca si in prima sa calatorie la Suceava este insotit de fratele sau, vistiernicul Cristea, si de frumoasa […]
Articles Tagged: comentariu
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a patra parte
Seceta si cutremurul descrise la inceputul partii a doua a romanului sunt semne ale evenimentelor viitoare. Tehnica anticipativa realizata prin simbolizare este proprie epopeii:, A detunat in fundul pamantului si s-a dat zvon in inaltime, pentru ca sa nu mai intarzie domnii si imparatii; sa nu se mai desfraneze in lume, ci sa purceada impotriva […]
Comentariul operei Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a cincea parte
Culoarea alba primeste la Sadoveanu sensuri pozitive. Calul alb este simbolul puterii politice, iar bourul alb este primordial, fiind o metafora a vechimii timpului. Izvorul alb este o metafora a curgerii tuturor lucrurilor, sugerand existenta universala. Forma metaforica a acestei calatorii pe verticala, spre starea edenica a inceputurilor, este vanatoarea. Daca stihiile si apele sunt […]
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-prima parte
Se poate spune ca personajele romanului Fratii Jderi nu sufera un proces de devenire psihologica, ele sunt fixe. De fapt, sunt incadrate cosmologic, pentru ca natura se reflecta in om. Ele sunt arhetipuri, avand rol mitic. In acelasi timp, caracteristica spatiului epopeic este monumentalitatea eroilor. Personajele apar si in ipostaza de naratori. Povestitorul nareaza istoria, […]
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a doua parte
Manole Jder poate fi pus in paralel cu celalalt personaj dominant al romanului, Domnitorul. Capul familiei Jderilor este, structural – dar la o scara mai mica – corespondentul puterii absolute, Stapanul. Manole este dominat de sentimentul devotamentului pentru domnitor. Ca si ceilalti oameni din popor (de exemplu Calimanii), Jderii au fata de domnitor atitudini care, […]
Caracterizarea personajelor din opera Fratii Jderi scrisa de Mihail Sadoveanu-a treia parte
Aceasta impresie se obtine si la nivel ideografic, prin surprinderea reprezentarilor religioase, magice si mitologice ale epocii lui Stefan cel Mare. Retinem apoi aerul legendar al temei abordate care se realizeaza prin viziune unitara, impingerea realitatii istorice catre fantastic si monumental, si prin tonalitatea de destainuire. Prezinta interes felul cum se contureaza grandiosul epopeic. In […]
Despre Liviu Rebreanu si opera sa
Prozator si dramaturg, Liviu Rebreanu s-a nascut la 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisiua, judetul Bistrita-Nasaud. Din 1895 este elev al Gimnaziului Graniceresc din Nasaud, pe care il intrerupe in 1897 pentru a se inscrie la Scoala Civila de baieti din Bistrita. In perioada 1900 – 1903 urmeaza Scoala Reala superioara de honvezi din Sopron, […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Nuvelistica lui Liviu Rebreanu este considerata, in general, o etapa pregatitoare a creatiei sale majore, cea romanesca, ce va aduce, ca un aspect nou si original, viziunea umanului ca multime si a omului ca element al grupului social. Nuvela Prostii este publicata in 1910 in revista “Convorbiri critice” si apoi, cu rectificari nesemnificative, intr-o serie […]
Comentariul operei Prostii scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Momentul aparitiei hamalului anticipeaza finalul dramatic al “aventurii” personajelor. Desi Nicolae Tabara il saluta “smerit”, iar baba il intreaba cu sfiala: “— Oare vine degraba, domnule?”, acesta “se ratoi” cu brutalitate: “— Ce-mi tot darlaiesti aici, babo?”. Treptat “gara se dezmorti”, se aprind lampile, sosesc alti calatori si chipurile celor trei se aglutineaza in portretul […]
Comentariul operei Catastrofa scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte
Tematica si formulele estetice ale romanelor se schiteaza in linii mai ferme sau mai superficiale in nuvelele prozatorului. George Gana considera ca aceste creatii au ajuns “victime” ale operei romanesti si au fost judecate prin raportare la capodoperele romancierului. G. Calinescu vede in nuvele desene ale unor detalii realizate de un pictor ce exerseaza pentru […]