Articles Tagged: istorie

Tulburarile se datorau incercarilor de a generaliza in imperiu culte orientale, precum si exclusivismului unora dintre acestea, cum erau comunitatile iudaice din diaspora (ele au provocat, chiar in vremea lui Traian, rascoale) sau cele crestine. Cu toate ca se considera ca an de debut al noii credinte anul 33 e.n., in care traditia plaseaza martiriul […]

Patricienii (de la “patricii” = cei care au parinti) erau membrii gintilor, in vremea celor trei triburi, care aveau toate drepturile politice, inclusiv de reprezentanti in senat. In acest context, “patricii” nu are legatura cu paternitatea naturala, ci cu calitatea de mombrii ai senatului, numiti “palros” si caro, cel putin tn epoca statului incepator, erau […]

Ridicat, ca si Crassus, prin merite militare, tot atat de bogat ca si rivalul sau, Cnaeus Pompeius, zis si Magnus, se afirmase inca in vremea lui Sulla care-i dadu titlul de “Magnus” si-i organiza, cu toatei ca nu detinuse magistral ura romana, triumful pentru victoriile pe care le obtinuse in luptele cu un comandant (Iunius […]

Monera sau pentecontera (de la 50, numarul vaslasilor) avea un singur rand de vasle, era greoaie si relativ mica in comparatie cu triera sau trirema. Aceasta, lunga de 50 de metri, lata de 7 – 8, cu o capacitate marita (250 tone), putand transporta un desant de 200 de ostasi, avea principala calitate de a […]

Frecventele schimbari de imparati, precum si intensificarea atacurilor “barbarilor” i-au impus lui Diocletianus sa caute o noua forma de conducere, care sa asigure unitatea Imperiului si autoritatea imparatilor. Astfel, el a ridicat la patru numarul conducatorilor Imperiulu doi augusti si doi caesari — guvernare cunoscuta sub numele do tetrarhie. in cadrul primei tetrarhii Diocletianus, cu […]

Erau neamuri indoeuropene (arieni indo-iraniei) care, la sfirsitul mileniului al II-lea, si-au parasit primul cantonament cunoscut (Rusia meridionala) si au penetrat in sud-vestul Caspicii (mezii) si in nordul Golfului Persic (persii), numit si Phars sau Persida, deci in sud-estul Mediei, aproximativ in estul vechiului Elam (Susiana, dupa numele Susei, capitala elamita). Isi spuneau “aria”, iar […]

Cimmerienii, stabiliti in Taurida si pe malurile Azovului, cam in aceeasi epoca cu migratia mezilor, au fost impinsi spre sud (de unde, probabil, proveneau) de neamurile scite. O vreme, tinuti in loc de asi-rieni (in timpul lui Asarhaddon), s-au stabilit in Cilicia (Hilakku) de unde izbira Lydia, al carei rege, Gyges, ceru ajutorul lui Assurbanipal. […]

Aflat, in anul 290 in fruntea statului roman, in functia de cons Dentatus, din foaierul politic al Romei sau pe campurile de bat ie, a contribuit in cea mai mare masura la determinarea victori romanilor. Samnitii dadura acestora o parte din Samniu devenind aliati ai Romei (ca si orasele etrusce), sabinii is cedara pamanturile si […]

La Maleventum, in 275 i.e.n., cele doua tabere aflate fata-n fata aveau de aparat: unii, ostasii lui Pyrrhos, sansa, ultima, a dominatiei cel putin in sudul italian, ceilalti, romanii lui Dentatus, sansa, una dintre ele, de a-si rotunji la intreaga Italie teritoriul stapanit. Din punct de vedere militar se infruntau doua tactici, una indelung verificata, […]

Fiu al lui Miltiade cel Tanar, Cimon se afirma ca om politic si militar exceptional inzestrat. Distins in al doilea razboi medic, la Salamina, comanda trupele ateniene in luptele ulterioare cu persii in Tracia, la gura Strimonului (punct strategic pentru intregul tarm tracic, unde fu intemeiata, mai tarziu, cetatea Amphipolis, baza rutelor pontice ale navelor […]