Articles Tagged: istorie

La mai putin de un deceniu de la cucerirea, fara lupta, a Egiptului, de catre Alexandru cel Mare, in 323 i.e.n., in Alexandria, capitala fundata de cuceritor, se instala cel mai important dintre diadobii imperiului macedoneanului: Ptolemeu Lagos. Avea atunci 44 de ani. General stralucit, politician, abil, aureolat de inrudirea, necontestata in epoca, cu imparatul […]

Murind subit, Alexandru Macedon nu lasa nici un fel de dispozitii cu privire la succesiune. Singurul sau fiu, cu Roxana, Alexandru al IV-Iea Aegos, ce va fi ucis impreuna cu mama sa, cativa ani mai tarziu, de Cassandros, nu se nascuse la data mortii imparatului. S-a decis ca Perdicas, adjutantul imparatului, caruia acesta ii inmanase […]

Porecla (“iubitorul de frati”) i-a fost atribuita in deriziune, datorita cinismului cu care si-a indepartat fratii, eventuali pretendenti la tronul Lagizilor: pe Meleagru l-a pedepsit cu moartea pentru ca a protejat pe rasculatii din Cipru, pe Arsenios, cel mai tanar dintre ei, l-a ucis, pur si simplu, pe Keraunos, indepartat de curtea greaca a Egiptului […]

In vremea sa Egiptul Lagizilor atinge maxima intindere, depasind 100 000 de kilometri patrati. Cand s-a instalat pe tronul Ptolemeilor, in 246 i.e.n., avea 37 de ani si mostenea un imperiu puternic, intarit de cei doi inaintasi ai sai. La moartea sa, in 221 i.e.n. (avea 62 de ani si a murit, se pare, otravit […]

A fost supranumit de europeni Cezarul chinez; denumirea este cel putin minimalizatoare, deoarece Caesar, cu cele cateva mii de legionari cu care a trecut Rubiconul, pare un biet caporal in comparatie cu suveranul chinez, care a conceput un zid de aparare de 4000 de kilometri, sau ai carui generali se puteau lipsi deodata de 300000 […]

In urma “campaniei pacii”, in care se angajasera mai toti amicii lui Octavianus, popularitatea acestuia creste continuu (o noua opera comandata lui Vergilius – Georgicele – care exalta munca agricola, contribui eficient la aceasta), in timp ce Antonius pierde pe acest teren prin legarea sa prea strlnsa de Cleopatra, cu care chiar se casatorise in […]

Octavianus se asaza in fruntea Romei exercitand putere de imparat, dar afisand o falsa democratie, prin pastrarea unui senat lipsit practic de putere. Aceasta formula, ce va fi mentinuta pana spre sfarsitul secolului al III-lea e.n., a capatat numele de principat. Numele i se trage de la princeps, prezent in titulatura demnitatii de “primul cetatean […]

Octavianus promoveaza aparatul functionaresc platit, la dauna celor eligibili care erau sau ar fi putut fi incomozi, intre functionarii promovati de Octavianus se disting, ca importanta, prefectul Romei care asigura paza (custodia) propraetorii din provinciile imperiale (in general senatori),prefectii pretoriului (care comandau garda pretoriana) si al Egiptului (numiti dintre cavaleri), procuratorii (conduceau provinciile mici si […]

Neavand baieti in nici una din cele trei casatorii ale sale (cu Claudia, fiica lui Marcus Antonius, cu Scribonia si cu Livia Drusilla), Octavianus fu tulburat in ultimii ani de domnie de problema succesiunii, ceea ce demonstra, o data mai mult, caracterul monarhic al formei puterii ce-o instaurase. Adopta, atunci, pe fiii ginerelui sau, Agrippa […]

Cu toate ca Persia arsacida inca evolua spre apogeu, pe care-l va atinge in chiar timpul domniei lui Orodes al II-lea (57 — 37 i..e.n.), semnal decaderii erau evidente, macar si numai in modalitatea sucesiunii in fruntea puterii partilor. Aceasta se realiza mai ales prin paricid, urmat de fratricid, unul, doua, trei…, ce erau necesare. […]