Articles Tagged: istorie

Factorii care au favorizat formarea statului: a. interni: – cresterea demografica substantiala; – viata economica prospera; – dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc (unul lega Marea Neagra de Europa Centrala, pe valea Dunarii, al doilea era “drumul moldovenesc”); – accentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor si desprinderea elementelor conducatoare. b. externi: – […]

– Prin campaniile din anii 1599-1600 Tarile Romane si Transilvania sunt reunite intr-un sistem politic coordonat de Mihai Viteazul. – in 1599 se iveste o noua situatie politica: Andrei Bathory devine principe al Transilvanie

Cauzele razboiului antiotoman: – sporirea obligatiilor materiale fata de Poarta; – cresterea numarului dregatorilor greci in sfat si a functionarilor turci in administratie; – amenintarea cu transformarea Tarilor Romane in pasalacuri; – noile raporturi de forte si de interese intre marile puteri la Dunare si in S-E Europei. Pregatirea razboiului si desfasurarea razboiului: – Papa […]

Obiectivele politicii externe: emanciparea Moldovei de sub tutela marilor puteri vecine si lupta antiotomana. Prima etapa a domniei: – a mentinut relatia cu Imperiul Otoman si plata tributului; – a acceptat suzeranitatea polona pentru a inlatura suzeranitatea maghiara; – 1465 – Cucereste Chilia. – Consecinte: deteriorarea raporturilor moldo-maghiare; 1467 – Matei Corvin organizeaza o expeditie […]

Iancu de Hunedoara (1441-1456) Situatia internationala – Ungaria si Polonia profita de declinul puterii domnesti pentru a transforma suzeranitatea lor intr-o hegemonie la Dunarea de Jos. – Continua expansiunea otomana in Balcani in timpul lui Murad al II-lea si Mahomed al II-lea. Situatia Transilvaniei – in 1438 Iancu de Hunedoara (descendent al unei familii de […]

Limba romana este o limba neolatina. La formarea acesteia au concurat trei elemente: – substratul – daco-moesic; – stratul – latin; – adstratul – slav. La formarea limbii romane a contribuit latina populara (vulgara) vorbita in Dacia dar si la sud de Dunare. Initial ea a integrat elemente ale limbii dacilor (150-160 de cuvinte referitoare […]

Autohtonii Pentru secolul III-VIII singurele izvoare pe baza carora poate fi reconstituit modul de viata al autohtonilor sunt cele arheologice. Populatia locala: – vorbeste o limba romanica; – era sedentara, compusa din agricultori si pastori; – locuia in mici asezari rurale ridicate in zone greu accesibile; Sunt documentate peste 1 000 de asezari in care […]

In perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al III-lea si secolul al VUI-lea in spatiul carpato-dunarean se produc o serie de procese transformatoare care au dus la schimbari etnice si politico-sociale: – formarea poporului roman; – aparitia primelor structuri politico-statale de tip medieval. – patrunderi succesive ale unor populatii migratoare venite din nordul Europei si stepele […]

Formarea statelor medievale romanesti s-a realizat in doua mari etape: I. unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala; II. crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale. Formatiunile de la sud de Carpati in secolul al XIII-lea Dupa cucerirea Transilvaniei, regalitatea maghiara a manifestat un interes sporit pentru teritoriile de la S si E de Carpati. Informatii […]

In anul 271 imparatul Aurelianus retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la N de Dunare. Dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la N de Dunare: 1. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta: a. vechi centre urbane: Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. b. o parte a locuitorilor vechilor […]