Elegiile lui Nichita Stanescu cuprind “mai multe tipuri si registre ale elegiacului, prezente in alcatuirea simfonica a intregului ciclu: elegia destinului, elegia intima, “plangerea” medievala (…), bocetul metafizic (…), litania, pana la epuizarea sugestiilor si nuantelor acestei specii de lirism” (Stefania Mincu, Nichita Stanescu. Intre “poesis ” si “poein “). Elegia a zecea, subintitulata “Sunt”, […]
Articles Tagged: literatura
Referat despre poezia Elegia a zecea scrisa de Nichita Stanescu-a doua parte
Cele doua momente de apogeu ale suferintei sunt corporalizate liric in aceeasi tehnica: recontextualizarea unor imagini foarte bine-cunoscute. In prima secventa a elegiei este utilizata imaginea eminesciana (din Scrisoarea IV) a “maestrului nebun” (“Iata-ma, stau intins peste pietre si gem, / organele-s sfaramate, maestru, / ah, e nebun caci el sufera I de-ntreg universul”), iar […]
Referat despre poezia Elegia a zecea scrisa de Nichita Stanescu-a treia parte
Asadar, drama umana consta in caracterul fragmentar si limitat al cunoasterii si, respectiv, in conditia fapturii umane de “fragment” neinsemnat al Marelui Tot. Feluritele si umilele organe si simturi umane – despartite unele de altele prin “ziduri ale tacerii” – nu pot asigura obsesiva accedere la intelesul lumii ca Totalitate, ca manifestare a Unitatii divine. […]
Referat despre opera Cel mai iubit dintre pamanteni scrisa de Marin Preda-prima parte
Scris, se pare, in rastimp de trei ani, timp record pentru Marin Preda, romanul Cel mai iubit dintre pamanteni (aparut in 1980) incheie in forta o activitate literara curmata prematur. Romanul surprinde prin forta neobisnuita de sondare a realitatii, prin cunoasterea unei game vaste a manifestarilor psihicului uman. Cel mai iubit dintre pamanteni fructifica, intr-o […]
Referat despre opera Cel mai iubit dintre pamanteni scrisa de Marin Preda-a doua parte
Celebrele cuvinte “…daca dragoste nu e, nimic nu e…” se umplu de o rezonanta cu totul aparte dupa ce afli istoria acestui personaj care scria eseul Era ticalosilor. “Concluzia” lui Victor Petrini e o parafrazare a cuvintelor Sfantului Apostol Petru (Epistola I catre Corinteni, cap. 13), in care dragostea e pusa chiar deasupra credintei: “Si […]
Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-prima parte
Universul liric al lui Nichita Stanescu este marcat, in prima etapa a creatiei, de o stare de jubilatie generata atat de bucuria descoperirii de sine, cat si de fascinantul spectacol al lumii “aflate in plina geneza”. Respectiva stare, sustinuta, in convergenta ei, de felurite teme si motive (copilaria, dimineata fiintei, varsta de aur, revelatia iubirii […]
Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a doua parte
In volumul Dreptul la timp, un volum de interval, care face trecerea spre cea de a doua etapa, este sesizabil inceputul unui nou mod de a scrie si, totodata, de raportare la literatura si la existenta. Exultanta adolescentina este inlocuita, progresiv, de revelatia timpului si a rupturii tragice a sinelui provocata de sciziunea suflet-trup si […]
Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a treia parte
Modalitatile de realizare a jocului – specifice poeziei lui Nichita Stanescu – pot fi grupate in trei categorii semnificative: 1. jocul investit cu o functie de de-dramatizare a realului, 2. jocul in lume si jocul cu elementele din care este alcatuita lumea si 3. jocul in cadrul caruia “jocul in lume” este convertit intr-un joc […]
Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a patra parte
Parodia si intertextualitatea sunt doua dintre componentele de baza ale poeziei sale ludice. Poetul parodiaza o formula stilistica larga. Textul parodic, situat la granita dintre gluma si gravitate, are statutul unei “traduceri” libere, in limba poeziei sale, fara malitie si tara intentii caricaturale, a tipului de texte vizat. Alternanta atitudinilor – cele grave si cele […]
Universul poetic al operei poetului Nichita Stanescu-a cincea parte
Dintr-o asemenea perspectiva, numitorul comun al vietuitoarelor este zgomotul falcilor” (“Zgomotul caracteristic este acel al falcilor mestecand”) si participarea la irationalele metamorfoze in lant la care se reduce dinamica lumii. Tonalitatea si cruzimea observatiilor trimit la profetiile Casandrei, in timp ce troienii, bucurosi de darul facut de greci – dar si de sfarsitul razboiului – […]