Cu piesa Suflete tari (1922), Camil Petrescu adauga la creatia sa un tip de intelectual a carui drama se consuma la nivelul propriei subiectivitati. Daca Gelu Ruscanu din Jocul ielelor este un adept al dreptatii absolute, un suferind de trairea ideilor, angajat intr-o actiune justitiara, Andrei Pietraru, eroul din Suflete tari, este atins de himera […]
Articles Tagged: literatura
Comentariul operei Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scrisa de Camil Petrescu-a sasea parte
Camil Petrescu se opreste la timp. Mai ales ca despre eroul principal se spusese tot ce era de spus. Definitoriu la Stefan Gheorghidiu este curajul asumarii propriului destin, infinita disponibilitate existentiala pentru experiente-limita ale eului. Drama lui e, fireste, de natura intelectuala (filosofica). El este, in primul rand, un pasionat al adevarului, al certitudinilor absolute. […]
Comentariul operei Patul lui Procust scrisa de Camil Petrescu-prima parte
In cateva articole teoretice, cu precadere in Noua structura si opera lui Marcel Proust, Camil Petrescu afirma conceptia sa despre roman. Omniscienta auctoriala, apanajul prozatorilor anteriori, trebuie depasita, pentru ca acestia ne ofera doar “o propunere de realitate”, realizand prin roman “o construire rationalista, deductiva, apodictica, tipizanta”. In opozitie cu vechea conceptie despre scris, autorul […]
Comentariul operei Patul lui Procust scrisa de Camil Petrescu-a doua parte
Procesul de creatie a operei ramane insa lung si chinuitor. Adept al autenticitatii si substantialitatii, convins ca romanul trebuie sa constituie adevarate “dosare de existenta”, autorul lucreaza cu infrigurare, ani in sir, cu o grija in documentare exemplara. Un interviu luat de E. Jebeleanu autorului inainte de aparitia Patului lui Procust, si aparut in “Romania […]
Comentariul romanului Rascoala scris de Liviu Rebreanu-prima parte
In Marturisiri pot fi gasite importante formulari programatice: “a patrunde si a infatisa absolutul, in arta, ramane nazuinta suprema”, “arta inseamna creatie de oameni si viata”; “arta, ca si creatia divina, devine cea mai minunata taina. Creand oameni vii, cu viata proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitatii”; “nu frumosul intereseaza in arta ci pulsatia […]
Comentariul romanului Rascoala scris de Liviu Rebreanu-a doua parte
Amplul roman re-creeaza in planul fictiunii un moment istoric dramatic: rascoala din 1907, in timpul careia se rupe echilibrul stabil al lumii, iar forte dezlantuite sub impulsul unor instincte ancestrale de posesiune a pamantului pot fi stavilite doar printr-o represiune armata. Rebreanu a avut viziunea romanului inca din vremea in care lucra la Ion si […]
Personajele din romanul Rascoala scris de Liviu Rebreanu
Rascoala este un roman-fresca sociala, in care accentul cade pe psihologia colectiva. Cele cateva personaje principale, Miron Iuga, Nadina, Petre, sunt reprezentative pentru mentalitatea categoriilor sociale din care fac parte. Se contureaza variate tipuri umane, de la boieri, arendasi si intelectuali la politicieni si reprezentanti ai burgheziei citadine, alaturi de care apar taranii, actori instinctuali […]
Tehnici narative folosite in romanul Rascoala scris de Liviu Rebreanu-prima parte
Pompiliu Constantinescu afirma ca in romanul lui Rebreanu se regaseste tehnica stendhaliana de reducere a unei imagini globale la fragmente expresive, concentrate, spre a alcatui un suvoi de fapte care sa creeze o atmosfera. In primul volum discursul epic evolueaza lent, prin acumulari de observatii ce instituie o lume, prin “aglomerare de imponderabile”, de detalii […]
Tehnici narative folosite in romanul Rascoala scris de Liviu Rebreanu-a doua parte
Modelul apartine tehnicii cinematografice si presupune montajul alternant al planurilor narative. Naratorul urmareste revolta pe mai multe scene: Lespezi, Gliganu, Amara. Intamplarile de la conacul Nadinei – siluirea mo-sieritei de catre Petre Petre, uciderea acesteia de catre Toader Strambu si jaful – sunt contrapunctate de scena rafuielii cu feciorul arendasului Platamonu. Astfel construita, densitatea temporala […]
Despre Camil Petrescu si opera sa-prima parte
Prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician si filosof, Camil Petrescu s-a nascut in 9 aprilie 1894 la Bucuresti, si a murit la 14 mai 1957. Ramas orfan, a fost crescut de familia subcomisarului de politie Tudor Popescu din mahalaua Obor. Studiile liceale le face la colegiile “Sf. Sava” si “Gh. Lazar”, dupa care, din 1913, urmeaza […]