Comentariul romanului Rascoala scris de Liviu Rebreanu-prima parte

In Marturisiri pot fi gasite importante formulari programatice: “a patrunde si a infatisa absolutul, in arta, ramane nazuinta suprema”, “arta inseamna creatie de oameni si viata”; “arta, ca si creatia divina, devine cea mai minunata taina. Creand oameni vii, cu viata proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitatii”; “nu frumosul intereseaza in arta ci pulsatia […]

Read More

Comentariul romanului Rascoala scris de Liviu Rebreanu-a doua parte

Amplul roman re-creeaza in planul fictiunii un moment istoric dramatic: rascoala din 1907, in timpul careia se rupe echilibrul stabil al lumii, iar forte dezlantuite sub impulsul unor instincte ancestrale de posesiune a pamantului pot fi stavilite doar printr-o represiune armata. Rebreanu a avut viziunea romanului inca din vremea in care lucra la Ion si […]

Read More

Personajele din romanul Rascoala scris de Liviu Rebreanu

Rascoala este un roman-fresca sociala, in care accentul cade pe psihologia colectiva. Cele cateva personaje principale, Miron Iuga, Nadina, Petre, sunt reprezentative pentru mentalitatea categoriilor sociale din care fac parte. Se contureaza variate tipuri umane, de la boieri, arendasi si intelectuali la politicieni si reprezentanti ai burgheziei citadine, alaturi de care apar taranii, actori instinctuali […]

Read More

Tehnici narative folosite in romanul Rascoala scris de Liviu Rebreanu-prima parte

Pompiliu Constantinescu afirma ca in romanul lui Rebreanu se regaseste tehnica stendhaliana de reducere a unei imagini globale la fragmente expresive, concentrate, spre a alcatui un suvoi de fapte care sa creeze o atmosfera. In primul volum discursul epic evolueaza lent, prin acumulari de observatii ce instituie o lume, prin “aglomerare de imponderabile”, de detalii […]

Read More

Tehnici narative folosite in romanul Rascoala scris de Liviu Rebreanu-a doua parte

Modelul apartine tehnicii cinematografice si presupune montajul alternant al planurilor narative. Naratorul urmareste revolta pe mai multe scene: Lespezi, Gliganu, Amara. Intamplarile de la conacul Nadinei – siluirea mo-sieritei de catre Petre Petre, uciderea acesteia de catre Toader Strambu si jaful – sunt contrapunctate de scena rafuielii cu feciorul arendasului Platamonu. Astfel construita, densitatea temporala […]

Read More

Despre Camil Petrescu si opera sa-prima parte

Prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician si filosof, Camil Petrescu s-a nascut in 9 aprilie 1894 la Bucuresti, si a murit la 14 mai 1957. Ramas orfan, a fost crescut de familia subcomisarului de politie Tudor Popescu din mahalaua Obor. Studiile liceale le face la colegiile “Sf. Sava” si “Gh. Lazar”, dupa care, din 1913, urmeaza […]

Read More

Comentariul operei Catastrofa scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte

Celelalte personaje, simple prezente episodice, servesc construirii unei opozitii, destul de schematice, cu protagonistul nuvelei. Alexe Candale, nationalistul sovin, si Emil Oprisan, propovaduitorul datoriei, ilustreaza optiuni antagonice si accentueaza dificultatea alegerii in cazul lui David Pop. Discursul epic evolueaza liniar si cronologic pe doua planuri: cel al realitatii exterioare – razboiul vazut intr-o atmosfera sumbra […]

Read More

Inscrierea in traditia romanului realist romanesc a operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte

Dupa ce, la inceputul secolului XX, literatura romana fusese orientata spre idilizarea lumii satului, perioada interbelica a insemnat o reasezare a discursului literar in fata exigentelor valorii estetice, permitand scriitorilor o mare varietate de mijloace de reprezentare a realitatii. Intre prozatorii vremii, Liviu Rebreanu sta in linia intai, fiind si cel care, prin Ion (1920), […]

Read More

Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu

Actiunea romanului este dispusa pe doua planuri, care se deruleaza paralel si se intersecteaza, constituind, de fapt, imagini ale aceleiasi lumi, asamblandu-se intr-o realitate complexa care da senzatia viziunii totale, de unde si impresia de monografie a satului transilvanean. Cele doua planuri: al taranilor, cu Ion in centru, si al intelectualitatii rurale, cu insistenta asupra […]

Read More