Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane

” A vorbi in limba in care gandesti, a gandi gandire nu se poate face decat numai intr-o limba – in cazul nostru a vorbi despre limba romana este ca o duminica. Frumusetea lucrurilor concrete nu poate fi exprimata decat in limba romana. Pentru mine iarba se numeste iarba, pentru mine arborele se numeste arbore, […]

Vezi referatul complet

Critici literari romani

EUGEN LOVINESCU (1881 – 1943) OPERA: Pasi pe nisip (1906); Critica I-II (1909) -III-IV (1916); V-VI (1921); VII-X (1922,1929); Istoria civilizatiei romane moderne (trei volume, 1924-l925), Istoria literaturii romane contemporane (cinci volume, 1926-l929); Gr. Alexandrescu (1909); Costache Negruzzi (1913); Gh. Asachi (1921); Titu Maiorescu (doua volume, 1940); Titu Maiorescu si posteritatea lui critica (1943); Titu […]

Vezi referatul complet

Dramaturgia in perioada interbelica

Daca poezia si proza au cunoscut o mare inflorire in aceasta perioada, dramaturgia s-a bucurat de o mare cantitate de piese de teatru, de multe companii de teatru, nu insa si de o creatie valoroasa, cu exceptia, poate, a operei Iui Camil Petrescu si a lui Lucian Blaga. Tudor Musatescu (1903-l971) are o opera intinsa, […]

Vezi referatul complet

Proza romaneasca in perioada interbelica

Poarta amprenta complexitatii epocii pe toate planurile, a unui climat de puternice contraste, de efervescenta spirituala fara precedent, cu dorinte certe, formulate si exprimate, de modernizare, de afirmare a culturii si literaturii noastre pe plan universal, de sincronizare cu valorile europene. Multitudinea si diversitatea revistelor si a gruparilor literare si culturale din aceasta perioada sunt […]

Vezi referatul complet

Literatura romana veche

I. Literatura religioasa in limba slavona a – Pripeale (pripeati = a canta, a repeta; imn cantat in limba bulgara) la toate sarbatorile imparatesti si ale Nascatoarei de Dumnezeu si ale tuturor preacuviosilor, parintilor mari si sfinti… apartine monahului Filotei, pe la inceputul secolului al XV-lea; b – Evanghelia, copiata de arhimandritul Nicodim, la Tismana, […]

Vezi referatul complet

Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a sasea parte

Partea a doua a articolului debuteaza cu prezentarea culturii lui Eminescu: om al timpului modern, poetul are o cultura in care a gasit “materialul concret” pentru ideile lui teoretice. Dar cuprinsul ideatic, fondul cultural se legitimeaza poetic numai prin, formafrumoasa” a poeziei, forma indicata de altfel de critic drept “partea cea mai sugestiva in opera […]

Vezi referatul complet

Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a saptea parte

Semnificativ pentru activitatea de critic literar a lui Maiorescu este si articolul Poeti si critici, care marcheaza sfarsitul criticii generale. Odata cu afirmarea noii directii in cultura romaneasca, directie pe care criticul a sustinut-o si a impus-o, scade si necesitatea criticii literare ca actiune generala. Raportul dintre miscarea literara si critica este invers proportional, aspect […]

Vezi referatul complet

Date despre Titu Maiorescu si opera sa – a opta parte

In absenta unor continuturi pe masura, formele imprumutate nu numai ca nu sunt viabile, ci, mai mult chiar, se compromit, se discrediteaza in opinia publica, iar consecinta acestei discreditari nu poate fi alta decat intarzierea producerii fondului adecvat ce, chiar devenit realitate in viitor, nu ar mai corespunde acestor forme degradate intre timp. Directia contemporana […]

Vezi referatul complet

Date despre Mihai Eminescu si opera sa – prima parte

Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850 (20 decembrie 1849, dupa marturiile poetului si ale unor membri ai familiei), la Botosani sau Ipotesti. Numele de nastere: Mihai Eminovici. Era al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici, descendent al unei familii de tarani romani stabiliti in nordul Moldovei (originari – se pare […]

Vezi referatul complet

Date despre Mihai Eminescu si opera sa – a doua parte

In toamna anului 1866 trece in Muntenia, unde e sufleur si copist in trupele lui Iorgu Caragiale (1866 – 1868), Pascali (1868), apoi la Teatrul National din Bucuresti, pana cand tatal sau intervine hotarat si-l trimite la studii la Viena, desi situatia scolara pare neclarificata. La Viena, audiaza, intre 1869 -1872, ca Ausserordentlich, cursuri de […]

Vezi referatul complet