La palatele sumeriene si babiloniene monotonia suprafetelor era uneori evitata prin aplicarea unor adevarate tapiterii de mozaicuri din bucati de ceramica smaltuita. Palatele asiriene erau decorate cu picturi murale, repre-zentand scene de razboi, aducerea tributului, sau executia celor invinsi. Acoperisurile, aproape plane, erau din caramida nearsa amestecata cu bitum, incaperile erau lungi si din cauza […]
Articles Tagged: Mesopotamia
Referat despre sculptura ca o noutate a artei mesopotamiene – a treia parte
Dar nu singurul titlu de glorie. Caci o alta arta figurativa, cea a glipticii, i-a creat artistului mesopotamian posibilitati expresive (desi la dimensiuni miniaturale) de o nabanuita bogatie, varietate si finete. Sigiliile (de forma plata, semisferica sau cilindrica), din care au fost descoperite cateva mii, serveau proprietarilor lor in scopurile aratate mai sus. Intrebuintate fara […]
Referat despre sculptura ca o noutate a artei mesopotamiene – a patra parte
Ca in arta neolitica, si in operele cele mai vechi ale Mesopotamiei mai persista inca obiceiul de a reprezenta o multime de figuri diferite, fara nici o ordine, intr-o aglomerare ce urmareste sa ocupe intregul spatiu disponibil pentru reprezentarea lor. Dar, chiar in prima epoca sumeriana apare ideea de a delimita spatiul ce urmeaza a […]
Referat despre muzica din Mesopotamia
Muzica se bucura in Mesopotamia de cea mai inalta pretuire. Sumerienii ii socoteau pe zei nu numai mari pasionati de muzica, ci si ca supremii muzi canti. Unele instrumente muzicale erau considerate obiecte sacre si erau aduse ca ofrande. “In ierarhia de stat muzicantii veneau imediat dupa zei si suverani”; iar “pentru numaratoarea anilor erau […]
Referat despre religie in Mesopotamia
Religia ocupa asadar un loc preeminent in cultura si civilizatia sumero-babiloniana. Fiecare oras-stat isi avea zeul sau principal, considerat fondatorul, stapinul si protectorul sau, care il delega pe rege ca loctiitor si mare preot al sau. Orasul stat Eridu il avea ca divinitate suprema pe Enki, Larsa pe Samas, Uruk pe Anu, Nippur pe Enlil, […]
Referat despre cultul religios in Mesopotamia – prima parte
Practicile cultului religios se desfasurau exclusiv in temple. Cum gindirea religioasa a mesopotamienilor ii concepea pe zei ca fiind asemenea oamenilor (organizati In familii, facand calatorii, avand aventuri, fiind inzestrati cu patimi sau cu sentimente frumoase, asemeni oamenilor), fireste ca zeul isi avea si o “casa” a lui, pentru el si familia sa, care era […]
Referat despre cultul religios in Mesopotamia – a doua parte
Credinta intr-o “viata de dincolo” este si la mesopotamieni atestata de cultul mortilor. Un cult care uneori putea lua forme barbare ca in cazul mormintelor regale din Ur, unde in fiecare mormint au fost sacrificati in cadrul ceremoniei fenebre intre 3 si 74 de persoane curteni, servitori, soldati, muzicanti si femei din palatul regal, impodobite […]
Referat despre gandirea prefilozofica in Mesopotamia
In Mesopotamia nu s-a ajuns la o creatie filozofica propriu-zisa, decat la o gindire sapientiala, cel mult la o proto-filosofie. Astfel, cu privire la originea lumii, un mit cosmogonic (deci nu o enun-tare teoretica explicita) de la inceputul mileniului al II-lea i.e.n. afirma ca la inceput a fost materia; o materie, si anume apa, marea […]
Referat despre arhitectura din Mesopotamia – prima parte
Ceea ce i-a impresionat extraordinar pe calatorii antici in Mesopotamia erau dimensiunile gigantice ale constructiilor. Pe noi insa ne impresioneaza mai mult faptul ca aceste edificii enorme au putut fi inaltate cu un material de constructie atat de ingrat cum este caramida nearsa. Cele mai vechi orase sumeriene si babiioniene erau fortificate cu ziduri de […]
Referat despre arhitectura din Mesopotamia – a doua parte
Dupa aprecierile arheologilor si informatiile, anticilor (Diodor, Strabon, Quintus Curtius Rufus) gradinile din Babilon se prezentau astfel: pe o colina inalta de 15 m, 625 de stilpi din caramizi arse legate cu asfalt, inalti de 11 – 12 m, sustineau prima terasa, patrata, cu latura de 243 m. Fiecare stilp (umplut cu pamintul necesar cresterii […]