Meritele lui Eminescu nu se inscriu doar in sfera creatiei poetice, ci si in aceea a prozei. El este cel care inaugureaza la noi proza filosofica si fantastica (Sarmanul Dionis, Umbra mea, Avatarii faraonului Tla), este creatorul basmului cult (Fat-Frumos – din – lacrima) si al prozei de inspiratie sociala (romanul Geniu pustiu). Proza erotica […]
Articles Tagged: Mihai Eminescu
National si universal in opera lui Mihai Eminescu
Asadar, “Miracolul eminescian a stat insa in faptul de a fi dobandit o limba in acelasi timp noua si proaspata”. Pentru aceasta, spune Tudor Vianu, “Eminescu n-a trebuit sa se lupte cu limba, asa cum au facut unii din emulii sai de mai tarziu. I-a fost de ajuns sa se aseze in curentul limbii si […]
Despre opera lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu reprezinta continuitatea culturii si a literaturii romane in ceea ce a realizat ea pana la Eminescu, deschizand, prin modernitatea totala a gandirii si a creatiei sale, drumul spre si mai deplinele impliniri. Lui Mihai Eminescu, capacitatea de sinteza si de innoire a limbajului poetic ” i-au permis innobilarea unor formule de limbaj existente […]
Despre dramaturgia eminesciana
In ce priveste dramaturgia lui M. Eminescu, Petru Cretia a dat in 1990 o editie interesanta cuprinzand incercarile eminesciene si care “apare cu o intarziere de mai bine de un veac”. Volumul cuprinde “partea cea mai implinita si mai inalta a operei dramatice a lui Eminescu si el, Eminescu, ar fi trebuit s-o publice, in […]
Valori artistice si de limba in opera lui M Eminescu
Concluzionam, prin sublinierea unor trasaturi importante artistice si de limba. Mai intai Tudor Vianu, in studiul Despre stil si arta literara, prezentand o analiza pertinenta pe coordonatele Eminescu in timp, se opreste asupra unor observatii privind: Scuturarea podoabelor; Deschiderea catre lume si Epitete frecvente si caracteristice. Dupa T. Vianu, din anul 1870 se poate vorbi […]
Despre personalitatea lui Mihai Eminescu
Cel mai mare scriitor roman pe care l-a ivit pana acum timpul – M. Eminescu – vine din spatiul Moldovei, de la Botosanii lui Nicolae Iorga, la 15 ianuarie 1850. “Eminescu, scria N. Iorga in 1909, se deosebeste de toti scriitorii vremii sale si prin aceea ca opera lui intreaga n-are nici dea mai slaba […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Eminescu utilizeaza, in aceasta nuvela, cu mult succes, tehnica epistolara in scrisorile adresate Cezarei, Ieronim nutreste idei schopenhaueriene, imprumutate din Metafizica amorului a marelui filozof german. in genere, se poate spune ca o parte din gandirea autorului Lumii ca vointa si reprezentare a trecut, in aceste scrisori. Lumea este condusa de “vointa oarba de a […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
In acest “rai pamantesc” isi duce existenta inteleptul anahoret si-l invita pe Ieronim sa-l stapaneasca dupa moartea sa. Tot aici, batranul sihastru isi da obstescul sfarsit cand presimte ca i-a sosit ceasul de pe urma se asaza in albia unui rau si expiaza pentr-o moarte lenta si usoara fara durere, reintegrandu-se, astfel, prin evanescenta in […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Proza eminesciana nu este inferioara poeziei, asa cum se crede, de obicei. Geniul eminescian s-a manifestat si in proza cu aceeasi putere. Daca in poezie, filozofia lui Eminescu se dovedeste destul deeteroclita, prezentand elemente foarte eterogene, imprumutate din sisteme dintre cele mai diferite, in proza se poate spune ca geniul eminescian a construit mult mai […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Criticii ratiunii pure, spatiul si timpul nu sunt categorii empirice, ci intuitive. De la idealismul obiectiv si transcedental al lui Kant, Eminescu ajunge la relativismul subiectiv si voluntarist al lui Schopenhauer. Kant este trecut, de Eminescu, prin filtrul lui Schopenhauer. Asa cum a observat, cu acuitate, G. Calinescu, care ne-a dat cea mai buna interpretare […]