Ciclul scrisorilor reprezinta un moment de varf in cuprinsul creatiei eminesciene. Primele patru scrisori au fost publicate in “Convorbiri literare” in anul 1881, cand Eminescu se afla in perioada deplinei sale maturitati creatoare, dupa cum urmeaza Scrisoarea I (1 februarie), Scrisoarea II (1 aprilie), Scrisoarea III (1 mai), Scrisoarea IV (1 septembrie), iar Scrisoarea V […]
Articles Tagged: Mihai Eminescu
Comentariul poeziei Scrisoarea I scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Ironia romantica se naste din contradictia dintre absolut si relativ, din constiinta relativitatii tuturor lucrurilor si presupune o detasare atat fata de obiect cat si fata de subiectul contemplator. Ironistul romantic rade de toti si de toate, chiar si de propria-i persoana pe care o considera neinsemnata in raport cu absolutul. Este o ironie care […]
Comentariul poeziei Scrisoarea I scrisa de Mihai Eminescu- a treia parte
Ironia romantica se naste din distantare si relativism si creste in intensitate cand poetul semnaleaza diversitatea preocuparilor omenesti, de la cele mai banale si superficiale si pana la cele mai profunde si mai grave: “Unul cauta-n oglinda de-si bucleaza al sau par, / Altul cauta in lume si in vreme adevar”. Totul culmineaza cu portretul […]
Comentariul poeziei Scrisoarea I scrisa de Mihai Eminescu- a patra parte
In toate mitologiile, lumea a fost creata din haosul primordial. Haosul este inform, dar a fost imaginat, de cele mai multe ori, ca o intindere nesfarsita de ape. Si Eminescu inclina sa-1 vada astfel, printr-o insiruire de interogatii: “Fu prapastie? genune? Fu noian intins de apa?”. Daca in mitologia ebraica, lumea a fost evocata prin […]
Comentariul poeziei Scrisoarea I scrisa de Mihai Eminescu – a cincea parte
Cugetarea 'batranului dascal” se incheie cu imaginea Apocalipsei, vazuta ca o perturbatie cosmica “Soarele, ce azi e mandru, el il vede trist si ros/ Cum se inchide ca o rana printre norii intunecosi,/ Cum planetii te ingheata si s-azvarl rebeli in spat/ El, din franele luminii si soarelui scapati”. Numai Dimitrie Cantemir, in “Jelania Inorogului”, […]
Comentariul poeziei Scrisoarea I scrisa de Mihai Eminescu- a sasea parte
Conceptia despre geniu a lui Eminescu este influentata de filosofia schopenhaueriana: Pentru Eminescu, ca si pentru Schopenhauer, geniul este neferici si neinteles de contemporani. Neintelegerea din timpul vietii se continua si in posteritate: “Poate vreun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac/ Peste tomuri bracuite asezat si el, un brac/ Aticismul limbii tale o […]
Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- prima parte
Capodopera liricii eminesciene si culmea cea mai inalta a poeziei romanesti, poemul Luceafarul a aparut in Almanahul Societatii academice social-literare “Romania juna” din Viena, in aprilie 1883. Punctul de plecare al capodoperei eminesciene se afla in basmul popular. Fata in gradina de aur, cules de calatorul german Richard Kunisch – impreuna cu un alt basm: […]
Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Mult mai mult i-a spus lui Eminescu primul basm: Fata in gradina de aur, in tesatura caruia a intrezarit o posibila alegorie despre conditia omului de geniu. Continutul basmului se reduce, in esenta la urmatoarea fabulatie: “”O prea frumoasa fata de imparat, spre a fi ferita de privirile muritorilor, este inclusa de tatal sau, intr-un […]
Comentariul poeziei Peste varfuri scrisa de Mihai Eminescu- a treia parte
Epitete sunt si adverbele de mod si loc: “codru-si bate frunza lin”; “mai departe, mai departe”; “mai incet, tot mai incet”. Ultima determinare, exprimata prin adverbul vreodata, cu care se incheie poezia (“Mai suna-vei dulce corn/ Pentru mine vreodata?”) – asociata cu ritmul verbului, confera starii de beatitudine dureroasa o dimensiune noua, rezultata din transferul […]
Comentariul poeziei Peste varfuri scrisa de Mihai Eminescu- a patra parte
Tot dialectala este si in ton pentru imi intorc, imi indrept (gandurile) si care formeaza rima plina cu corn, ambele cuvinte inaltand prin sunetele lor, “doua cupole de un farmec arhitectonic extraordinar” (Sexul Puscariu). Muzicalitatea versurilor se sprijina si pe anumite procedee tehnice privitoare la ritm si rima. Astfel, dispunerea versurilor in trei strofe corespunde […]