Contempland natura cu sentimentul iubirii trecute, poetul ramane in erotica lui la varsta tineretii care nu se mai intoarece, cu tot farmecu unei fericiri ce altadata i se parea ca nu se va sfarsi niciodata privita insa din perspectiva timpului cu o durere adanca Farmecul iubirii este dureros pentru ca regretul tineretii este vadit in […]
Articles Tagged: Mihai Eminescu
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Trebuie spulberata prejudecata dupa care proza lui Eminescu ar fi inferioara poeziei sale. In realitate, Eminescu este un scriitor la fel de mare in proza, ca si in poezie. Acelasi geniu, aceeasi seva creatoare se poate observa in toate compartimentele operei sale. Daca privim proza eminesciana in context universal, putem constata ca Eminescu este unul […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Eminescu utilizeaza, in aceasta nuvela, cu mult succes, tehnica epistolara in scrisorile adresate Cezarei, Ieronim nutreste idei schopenhaueriene, imprumutate din Metafizica amorului a marelui filozof german. in genere, se poate spune ca o parte din gandirea autorului Lumii ca vointa si reprezentare a trecut, in aceste scrisori. Lumea este condusa de “vointa oarba de a […]
Comentariul operei Cezara scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
In acest “rai pamantesc” isi duce existenta inteleptul anahoret si-l invita pe Ieronim sa-l stapaneasca dupa moartea sa. Tot aici, batranul sihastru isi da obstescul sfarsit cand presimte ca i-a sosit ceasul de pe urma se asaza in albia unui rau si expiaza pentr-o moarte lenta si usoara fara durere, reintegrandu-se, astfel, prin evanescenta in […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – prima parte
Proza eminesciana nu este inferioara poeziei, asa cum se crede, de obicei. Geniul eminescian s-a manifestat si in proza cu aceeasi putere. Daca in poezie, filozofia lui Eminescu se dovedeste destul deeteroclita, prezentand elemente foarte eterogene, imprumutate din sisteme dintre cele mai diferite, in proza se poate spune ca geniul eminescian a construit mult mai […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a doua parte
Criticii ratiunii pure, spatiul si timpul nu sunt categorii empirice, ci intuitive. De la idealismul obiectiv si transcedental al lui Kant, Eminescu ajunge la relativismul subiectiv si voluntarist al lui Schopenhauer. Kant este trecut, de Eminescu, prin filtrul lui Schopenhauer. Asa cum a observat, cu acuitate, G. Calinescu, care ne-a dat cea mai buna interpretare […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a treia parte
Reflectiile din preambulul filozofic sunt atribuite eroului nuvelei, Dionis, fata de care Eminescu isi ia o anume distanta ironica. De aici si titlul nuvelei: Sarmanul Dionis, care contine o usoara unda de compasiune, dar si o autoironie geniala pentru ca Eminescu se autoproiecteaza in eroul sau, un marunt functionar si un modest copist, care lucreaza […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a patra parte
Printr-un ciudat proces de “anamneza”, peisajele i se par cunoscute, familiare. Calugarul Dan are senzatia ca a mai trait, odata in viitor, sub numele de Dionis, ilustrare inedita a doctrinei metempsihozei. Eroul are, cu alte cuvinte, “amintiri despre viitor”. Calugarul Dan este discipol al maistrului Ruben, dascal de matematica si filozofie la Academia din Socola […]
Comentariul operei Sarmanul Dionis scrisa de Mihai Eminescu – a cincea parte
Vazut de sus, pamantul ii apare calugarului Dan ca un bob de margaritar, clocotind intr-un imens ocean de ura si de patimi, prilej pentru Eminescu, de a desfasura sumbre si pesimiste reflectii filozofice schopenhaueriene asupra vietii. In cadrul selenar, eroii isi desfasoara existenta edenica. Aceasta este una dintre cele mai frumoase viziuni paradisiace din opera […]
Referat despre poezia “Doina”
Poporul roman a realizat de-a lungul timpului un tezaur artistic deosebit, caracterizat prin diversitatea tematica, afectiva si tipologica : basme, legende, balade, doine, snoave, strigaturi etc. Intre acestea, un loc aparte il ocupa operele lirice, deoarece, prin intermediul lor, oamenii talentati din popor – autorii anonimi – si-au exprimat direct sentimentele, aspiratiile si covingerile lor. […]