Daca Tipatescu si Zoe isi risipesc energia in a se acuza unul pe altul de nesabuinta si egoism, singurul care detine mijlocul eficient de a neutraliza amenintarea lui Catavencu este Trahanache. El este mai abil decat tanarul avocat care, din graba de a parveni, comisese destule imprudente. Toate personajele din O scrisoare pierduta au complexul […]
Articles Tagged: O scrisoare Pierduta
532.Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a zecea
In aceasta consta originalitatea comicului de situatie in O scrisoare pierduta: daca in primele trei acte unitatea de timp, spatiu si actiune este riguros mentinuta in ultimul act, prin biografia noului personaj, autorul introduce un clin al desfasurarii evenimentiale care leaga lumea bonom-ridicola cu habitudini patriarhale a oraselului de provincie de o alta descarnata si […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a XI-a
Daca, asa cum am observat adesea (ideea ii apartine chiar autorului si se pare ca i-ar fi fost sugerata de interpretarea actorului Iancu Brezianu), cetateanul turmentat este exponentul electoratului naiv, functia sa dramatica, dincolo de comicul de aparitie vesnic ametit articuland cu greu cuvintele, se sprijina pe un enorm paradox de situatie: desi cunoaste de […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a XIII-a
Personajele isi disimuleaza adevaratele intentii, iar comica este numai masca, aparenta lor publica Succesul unui Catavencu, Farfuridi si chiar Trahanache depinde de propaganda pe care si-o fac. Ei se prezinta in societate ca factori dinamici si nu au nevoie de spectacolul demagogic pentru a parveni sau pentru a-si mentine pozitia Figuri centrale ale vietii mondene […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a doua
Spre deosebire de generatia lui Alecsandri, care se maturizeaza o data cu publicul, ctitorind genuri si statornicind conventia, Caragiale apare de la debut ca un dramaturg format, decis sa polemizeze cu codurile epocii si sa apere statutul teatrului de “arta independenta care, ca sa existe cu dignitate, trebuie sa le puna la serviciul sau pe […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea a treia
Pentru ca orice stil poate sa fie “potrivit”, fie catalogat ca “inalt” sau “umil”, intreaga opera a lui Caragiale, de la scrierile din tinerete, cu o compozitie studiata, si pana la textele de structura necanonica, la limita dintre genuri, imprastiate prin periodice, constituie o continua exploatare a resurselor expresive in zonele obscure, cazute in desuetudine, […]
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale – partea intai
Opera dramatica a lui Caragiale nu este vasta: O noapte furtunoasa sau Numarul 9 (1879), apoi doua farse modeste, jucate prin 1883-1884: O soacra (Soacra-mea Fifina) si Hatmanul Baltag, ultima scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi, urmate de O scrisoare pierduta (1884) si D'ale carnavalului (1885). Despre geneza pieselor se stie putin, dar este cert […]
Tema, conflictul si structura piesei O scrisoare Pierduta de Ion Luca Caragiale
Tema este reprezentata prin satirizarea unor aspecte ale societatii de la sfarsitul secolului al XIX-lea; prezentarea unor aspecte din viata politica (lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru camera) si de familie (relatia dintre Tipatescu si Zoe Trahanache) a unor politicieni corupti, implicati in farsa electorala. Conflictul comic se construieste pe contrastul dintre aparenta si […]
Subiectul piesei O scrisoare Pierduta de Ion Luca Caragiale
Actiunea comediei este plasata in capitala unui judet de munte, in zilele noastre, adica la sfarsitul secolului al XlX-lea, in perioada campaniei electorale, in interval de trei zile. Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) este anterioara evenimentelor infatisate si porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori […]
Personajele piesei O scrisoare Pierduta de Ion Luca Caragiale
Personajele actioneaza stereotip, simplist, ca niste marionete lipsite de profunzime sufleteasca, fara a evolua pe parcursul actiunii, fara a suferi transformari psihologice (personaje plate). Personajele din comedii au trasaturi care inlesnesc incadrarea lor in diferite tipuri. Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Ele apartin viziunii clasice pentru ca se […]