Comentariul operei Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scrisa de Camil Petrescu-a doua parte

Prozatorul modern n-are voie sa scrie decat la persoana I, deci despre o experienta traita nemijlocit. In continuarea argumentatiei sale, Camil Petrescu mai pledeaza pentru memoria afectiva, involuntara, dar si pentru inserarea documentului frust in textul operei. Ca model narativ e desemnat Marcel Proust, singurul pe masura noii structuri, in timp ce James Joyce, cu […]

Vezi referatul complet

Comentariul operei Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scrisa de Camil Petrescu-a treia parte

In cele din urma, aceste doua experiente se resorb substantial in experienta unica a scriiturii, a jurnalului, care constituie opera insasi in totalitatea ei. Se intelege ca jurnalul, in acceptia pe care i-o da Camil Petrescu, nu e luat ca simpla conventie literara, ci ca experienta de maxima intensitate intelectuala a eroului-narator. Se explica, intr-un […]

Vezi referatul complet

Comentariul operei Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi scrisa de Camil Petrescu-a patra parte

Pompiliu Constantinescu descopera aici in esenta un conflict intre sexe, cel mai probabil pe linia misoginismului romantic. In orice caz, vrand sa afle daca este sau nu inselat, eroul isi pune intrebari si mai ales interpreteaza orice detaliu cat de mic, ducand suspiciunea la proportii monstruoase. Din loc in loc, dupa astfel de investigatii necrutatoare, […]

Vezi referatul complet

Despre Camil Petrescu si opera sa-prima parte

Prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician si filosof, Camil Petrescu s-a nascut in 9 aprilie 1894 la Bucuresti, si a murit la 14 mai 1957. Ramas orfan, a fost crescut de familia subcomisarului de politie Tudor Popescu din mahalaua Obor. Studiile liceale le face la colegiile “Sf. Sava” si “Gh. Lazar”, dupa care, din 1913, urmeaza […]

Vezi referatul complet

Comentariul operei Catastrofa scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte

Celelalte personaje, simple prezente episodice, servesc construirii unei opozitii, destul de schematice, cu protagonistul nuvelei. Alexe Candale, nationalistul sovin, si Emil Oprisan, propovaduitorul datoriei, ilustreaza optiuni antagonice si accentueaza dificultatea alegerii in cazul lui David Pop. Discursul epic evolueaza liniar si cronologic pe doua planuri: cel al realitatii exterioare – razboiul vazut intr-o atmosfera sumbra […]

Vezi referatul complet

Inscrierea in traditia romanului realist romanesc a operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu-prima parte

Dupa ce, la inceputul secolului XX, literatura romana fusese orientata spre idilizarea lumii satului, perioada interbelica a insemnat o reasezare a discursului literar in fata exigentelor valorii estetice, permitand scriitorilor o mare varietate de mijloace de reprezentare a realitatii. Intre prozatorii vremii, Liviu Rebreanu sta in linia intai, fiind si cel care, prin Ion (1920), […]

Vezi referatul complet

Subiectul operei Ion scrisa de Liviu Rebreanu

Actiunea romanului este dispusa pe doua planuri, care se deruleaza paralel si se intersecteaza, constituind, de fapt, imagini ale aceleiasi lumi, asamblandu-se intr-o realitate complexa care da senzatia viziunii totale, de unde si impresia de monografie a satului transilvanean. Cele doua planuri: al taranilor, cu Ion in centru, si al intelectualitatii rurale, cu insistenta asupra […]

Vezi referatul complet